CAP. 1

Dispoziții generale

ART. 1

(1) Profesia de avocat este libera și independenta, cu organizare și funcționare autonome, în condițiile prezentei legi și ale statutului profesiei.

(2) Profesia de avocat se exercita numai de membrii barourilor.

ART. 2

(1) În exercitarea profesiei avocatul este independent și se supune numai legii, statutului și regulilor eticii profesionale.

(2) Avocatul promovează și apara drepturile și libertățile omului.

(3) Avocatul are dreptul sa asiste și sa reprezinte persoanele fizice și juridice în fata tuturor instanțelor, autorităților și instituțiilor, precum și a altor persoane, care au obligația sa permită și sa asigure desfășurarea nestingherita a activității avocatului, în condițiile legii.

(4) Orice persoana are dreptul sa își aleagă în mod liber avocatul.

(5) În exercitarea dreptului de apărare avocatul are dreptul și obligația de a stărui pentru realizarea liberului acces la justiție și pentru un proces echitabil.

ART. 3

Activitatea avocatului se realizează prin:

a) consultații și cereri cu caracter juridic, asistenta și reprezentare juridică în fata organelor de jurisdicție, de urmărire penală și în fata notarilor publici;

b) apărarea, reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor fizice și juridice în raporturile cu autoritățile publice, instituțiile și cu orice persoana romana sau străină;

c) redactarea de acte juridice, cu posibilitatea atestarii identității părților, a conținutului și a datei actelor;

d) orice alte mijloace și cai proprii exercitării dreptului de apărare, în condițiile legii.

ART. 4

În exercitarea profesiei și în legatura cu aceasta avocatul este protejat de lege.

ART. 5

(1) Profesia de avocat se exercita, la alegere, în cabinete individuale, cabinete asociate sau societăți civile profesionale.

(2) În cabinetul individual își exercita profesia un avocat definitiv, singur sau împreună cu alți avocați colaboratori.

(3) Cabinetele individuale se pot asocia în scopul exercitării în comun a profesiei, drepturile avocaților titulari ai unor cabinete asociate pastrandu-și caracterul personal și neputând fi cedate.

(4) Cabinetele individuale se pot grupa pentru a-și crea facilități economice comune, pastrandu-și individualitatea în relațiile cu clienții.

(5) Societatea civilă profesională se constituie din 2 sau mai mulți avocați definitivi. În societatea civilă profesională își pot exercita profesia și avocați colaboratori sau avocați salarizați. Societatea civilă profesională și avocații care profeseaza în cadrul ei nu pot acorda asistenta juridică persoanelor cu interese contrare.

(6) Condițiile asocierii și colaborării sunt convenite între părți, potrivit legii civile. Raportul civil se naște între client și societatea civilă profesională, indiferent care dintre membrii acesteia îndeplinește serviciul profesional.

(7) Cabinetele grupate, cabinetele asociate și societățile civile profesionale pot avea și patrimoniu comun.

(8) Avocatul poate schimba oricând forma de exercitare a profesiei, cu înștiințarea baroului din care face parte.

ART. 6

Orice avocat, indiferent de forma de exercitare a profesiei, poate sa încheie convenții de colaborare cu experți sau cu alți specialiști, în condițiile legii. Societățile civile profesionale de avocați pot încheia astfel de convenții numai cu acordul unanim al asociaților.

ART. 7

(1) Formele de exercitare a profesiei de avocat vor fi individualizate prin denumire, după cum urmează:

a) în cazul cabinetului individual - numele avocatului titular, urmat de sintagma cabinet de avocat;

b) în cazul cabinetelor asociate - numele tuturor titularilor, urmate de sintagma cabinete asociate;

c) în cazul societăților civile profesionale - numele a cel puțin unuia dintre asociați, urmat de una dintre următoarele sintagme și asociații - societate civilă de avocați sau societate civilă de avocați;

d) în cazul cabinetelor grupate - numele fiecărui titular de cabinet, urmat de sintagma cabinete de avocați grupate.

(2) Denumirea formelor de exercitare a profesiei, individualizate potrivit alin. (1), poate fi pastrata și după decesul sau plecarea unuia dintre asociați, cu acordul celui plecat sau, după caz, al tuturor moștenitorilor celui decedat, exprimat în forma autentică.

(3) Denumirile prevăzute la alin. (1) vor figura pe firmele cabinetelor și ale societăților în condițiile stabilite de statut.

ART. 8

(1) Convențiile de grupare și de asociere a cabinetelor, actele de constituire a societăților civile profesionale, precum și convențiile prevăzute la art. 6 se încheie în forma scrisă, cu respectarea condițiilor de fond prevăzute de lege și de statutul profesiei.

(2) Consiliul baroului sesizat verifica îndeplinirea condițiilor legale și, constatând îndeplinirea lor, dispune înregistrarea convenției și a contractelor societăților civile profesionale în termen de o luna de la înregistrarea cererii.

(3) Impotriva deciziei consiliului baroului orice persoana interesată poate formula plângere la organele de jurisdicție profesională, în condițiile prezentei legi și ale statutului profesiei.

(4) Barourile țin evidenta separată a avocaților pentru fiecare forma de exercitare a profesiei.

ART. 9

Barourile și Uniunea Avocaților din România asigura exercitarea calificată a dreptului de apărare, competenta și disciplina profesională, protecția demnității și onoarei membrilor săi.

ART. 10

Avocatul este dator sa păstreze secretul profesional privitor la orice aspect al cauzei care i-a fost încredințată, cu excepția cazurilor prevăzute expres de lege.

CAP. 2

Dobândirea calității de avocat

SECȚIUNEA 1

Condițiile de înscriere în avocatura

ART. 11

Poate fi membru al barourilor din România cel care îndeplinește următoarele condiții:

a) este cetățean roman, domiciliat în România, are exercițiul drepturilor civile și politice și nu exercita o profesie autorizata sau salarizata într-o alta țara;

b) este licențiat al unei facultăți de drept sau doctor în drept;

c) nu se găsește în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute de prezenta lege.

ART. 12

(1) Membrul unui barou din alta țara poate exercita profesia de avocat în România dacă îndeplinește condițiile prevăzute de lege, mai puțin cele cu privire la cetățenia romana.

(2) Membrul unui barou din alta țara nu poate acorda asistenta juridică privind dreptul romanesc.

(3) Avocatul străin poate exercita profesia de avocat în România numai în cadrul unor societăți civile profesionale, în asociere cu avocați romani, în condițiile art. 5, 6, 7 și 8 din prezenta lege. Numărul avocaților romani asociați trebuie sa fie cel puțin egal cu numărul avocaților străini asociați.

(4) Avocatul străin nu poate pune concluzii orale sau scrise în fata instanțelor judecătorești și a celorlalte organe jurisdicționale și judiciare, cu excepția celor de arbitraj internațional.

(5) Onorariile cuvenite avocatului străin se vor inregistra și se vor plati integral în România.

(6) Avocatul străin care exercita profesia în România este obligat sa se înscrie într-un tablou special ținut de fiecare barou și va fi supus prevederilor prezentei legi și ale statutului profesiei.

ART. 13

Este nedemn de a fi avocat:

a) cel condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoare pentru săvârșirea unei infracțiuni intenționate, de natura sa aducă atingere prestigiului profesiei;

b) cel care a săvârșit abuzuri prin care au fost incalcate drepturi și libertăți fundamentale ale omului, stabilite prin hotărâre judecătorească;

c) cel căruia i s-a aplicat pedeapsa interdicției de a exercita profesia, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească sau disciplinară;

d) falitul fraudulos, chiar reabilitat.

ART. 14

Exercitarea profesiei de avocat este incompatibilă cu:

a) activitatea salarizata în cadrul altor profesii decât cea de avocat;

b) ocupatiile care lezeaza demnitatea și independenta profesiei de avocat sau bunele moravuri;

c) exercitarea nemijlocită de fapte materiale de comerț.

ART. 15

Exercitarea profesiei de avocat este compatibila cu:

a) calitatea de deputat sau senator, consilier în consiliile locale sau județene;

b) activitatea didactica universitară și de cercetare de specialitate juridică;

c) activitatea literară și publicistica;

d) funcția de arbitru, mediator sau conciliator, în condițiile legii.

ART. 16

(1) Dreptul de primire în profesie se obține pe baza unui examen, organizat conform prevederilor prezentei legi și statutului profesiei.

(2) La cerere, poate fi primit în profesie, cu scutire de examen:

a) titularul diplomei de doctor în drept;

b) cel care, anterior sau la data primirii în profesia de avocat, a îndeplinit funcția de judecător, procuror, notar, consilier juridic sau jurisconsult timp de cel puțin 10 ani.

ART. 17

(1) La începutul exercitării profesiei avocatul efectuează în mod obligatoriu un stagiu de pregătire profesională cu durata de 2 ani, timp în care are calitatea de avocat stagiar.

(2) Condițiile efectuării stagiului, drepturile și obligațiile avocatului stagiar, precum și ale baroului fata de acesta sunt reglementate prin statut.

(3) Stagiul se suspenda pe timpul serviciului militar sau al concentrarii, în caz de lipsa motivată din profesie ori în caz de încetare a îndrumării profesionale fără culpa avocatului stagiar. Perioada de stagiu anterior efectuată se socotește pentru îndeplinirea stagiului.

(4) După efectuarea stagiului avocatul stagiar va susține examenul de definitivare.

(5) Avocatul stagiar respins de doua ori la examenul de definitivare va fi exclus din profesie.

ART. 18

Pot indruma activitatea unui avocat stagiar numai avocații definitivi care au dreptul sa pună concluzii la Curtea Suprema de Justiție.

ART. 19

(1) Dobândește calitatea de avocat definitiv, în condițiile art. 16, cel care înainte de primirea în profesie a îndeplinit funcții juridice timp de cel puțin 5 ani.

(2) Foștii magistrați nu pot pune concluzii la instanțele unde au funcționat, iar foștii procurori și cadre de poliție nu pot acorda asistenta juridică la organele de urmărire penală din localitate timp de 2 ani de la încetarea funcției respective.

ART. 20

(1) Profesia de avocat nu poate fi exercitată la instanta de judecata sau la parchetul unde soțul avocatului sau ruda ori afinul sau pana la gradul al treilea inclusiv îndeplinește funcția de magistrat.

(2) Dispozițiile alin. (1) se aplica în mod corespunzător și avocatului al cărui soț, ruda ori afin pana la gradul al treilea inclusiv îndeplinește funcția de judecător la Curtea Constituțională ori funcția de judecător financiar, consilier de conturi sau procuror financiar la instanțele Curții de Conturi.

ART. 21

La înscrierea în barou avocatul depune în fata consiliului baroului, într-un cadru solemn, următorul jurământ:

"Jur sa respect și sa apar Constituția și celelalte legi ale tarii, drepturile și libertățile omului, sa exercit profesia de avocat în mod demn, independent și cu probitate. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!"

ART. 22

(1) Avocatul stagiar poate pune concluzii numai la judecătorii.

(2) Avocatul definitiv are dreptul sa pună concluzii la toate instanțele, cu excepția Curții Supreme de Justiție, Curții de Conturi și Curții Constituționale, unde va putea pune concluzii după 6 ani de la promovarea examenului de definitivat.

ART. 23

(1) Baroul are obligația sa întocmească anual tabloul avocaților definitivi și stagiari în ordine alfabetica, cu menționarea numelui, prenumelui, titlului științific, datei înscrierii în barou, sediului profesional, formei de exercitare a profesiei și a instanțelor la care au dreptul sa pună concluzii.

(2) A doua parte a tabloului va cuprinde cabinetele asociate și societățile civile profesionale, cu indicarea sediului și a avocaților componenți.

(3) Prin grija baroului tabloul anual al avocaților și modificările intervenite sunt comunicate instanțelor judecătorești, organelor de urmărire penală și autorităților administrative ale județului sau municipiului București, precum și Uniunii Avocaților din România.

ART. 24

(1) Consiliul baroului emite decizii de trecere pe tabloul avocaților imcompatibili, la cerere sau din oficiu, iar reînscrierea pe tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei se face numai la cerere, după încetarea stării de incompatibilitate.

(2) Decizia de primire în profesie va fi anulată de consiliul baroului, dacă cel primit nu renunța în termen de doua luni la situația care constituie caz de incompatibilitate.

ART. 25

Exercitarea oricărei activități de asistenta juridică specifica profesiei de avocat, de către persoana care nu este înscrisă în tabloul avocaților, constituie infracțiune și se sancționează potrivit legii penale.

SECȚIUNEA a 2-a

Încetarea și suspendarea calității de avocat

ART. 26

Calitatea de avocat încetează:

a) prin renunțare scrisă la exercițiul profesiei;

b) prin deces;

c) dacă impotriva avocatului s-a luat măsura excluderii din profesie ca sancțiune disciplinară;

d) dacă avocatul a fost condamnat definitiv pentru o fapta prevăzută de legea penală și care îl face nedemn de a fi avocat, conform legii.

ART. 27

Calitatea de avocat este suspendată:

a) în caz de incompatibilitate;

b) pe perioada interdicției de a profesa, dispusă prin hotărâre judecătorească sau disciplinară;

c) în caz de neplata a taxelor și a contribuțiilor profesionale timp de 6 luni de la scadenta acestora pana la lichidarea lor integrala;

d) la cerere.

CAP. 3

Drepturile și îndatoririle avocatului

SECȚIUNEA 1

Drepturile avocaților

ART. 28

(1) Avocatul înscris în tabloul baroului are dreptul sa asiste și sa reprezinte orice persoana fizica sau juridică, în temeiul unui contract încheiat în forma scrisă, care dobândește data certa prin înregistrarea în registrul oficial de evidenta.

(2) Atât avocatul, cat și clientul au dreptul sa renunțe la contractul de asistenta juridică, în condițiile prevăzute în statut.

ART. 29

Avocatul are dreptul de a alege și de a fi ales în organele de conducere ale profesiei, în condițiile prevăzute în prezenta lege și în statut.

ART. 30

(1) Pentru activitatea sa profesională avocatul are dreptul la onorariu și la acoperirea tuturor cheltuielilor făcute în interesul clientului sau.

(2) În acest scop avocatul poate sa își deschidă un cont bancar pentru încasarea onorariilor și unul pentru depunerea sumelor primite de la client pentru cheltuieli în interesul acestuia. Modul de administrare a sumelor predate de client avocatului pentru cheltuieli în interesul sau va fi stabilit prin convenția dintre avocat și client, potrivit statutului.

ART. 31

Contestațiile și reclamațiile privind onorariile se soluționează de consiliul baroului. Deciziile consiliului baroului pot fi atacate cu plângere la Comisia permanenta, a carei soluție este definitiva.

ART. 32

(1) Avocații au propriul sistem de asigurări sociale.

(2) Sistemul de asigurări sociale al avocaților este reglementat prin lege și se bazează pe contribuția acestora, precum și pe alte surse prevăzute de lege ori de Statutul Casei de Asigurări a Avocaților.

(3) Timpul servit în avocatura este considerat vechime în munca.

ART. 33

(1) În scopul asigurării secretului profesional actele și lucrările cu caracter profesional aflate asupra avocatului sau în cabinetul acestuia sunt inviolabile. Percheziționarea avocatului, a domiciliului ori a cabinetului sau nu poate fi facuta decât de procuror în temeiul unui mandat emis anticipat în acest scop, confirmat de prim-procurorul Parchetului de pe lângă tribunalul județean.

(2) Nu vor putea fi ascultate și înregistrate, cu nici un fel de mijloace tehnice, convorbirile telefonice ale avocatului și nici nu va putea fi interceptata și înregistrată corespondenta sa cu caracter profesional, decât în condițiile și cu procedura prevăzute de lege.

ART. 34

Contactul dintre avocat și clientul sau nu poate fi stânjenit sau controlat, direct sau indirect, de nici un organ al statului.

ART. 35

Avocatul care profeseaza individual, cabinetul asociat și societatea civilă profesională au dreptul la sediu profesional în circumscripția baroului în care sunt înscriși și la sedii secundare în alt barou din țara sau din străinătate unde sunt luati în evidenta.

ART. 36

Ministerul Justiției asigura spațiile necesare în vederea desfășurării activității avocaților în sediul instanțelor judecătorești.

ART. 37

(1) În exercitarea profesiei avocații sunt ocrotiți de lege, fără a putea fi asimilați funcționarului public sau altui salariat.

(2) Insulta, calomnia ori amenințarea săvârșite impotriva avocatului în timpul exercitării profesiei și în legatura cu aceasta se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

(3) Lovirea sau alte acte de violenta săvârșite impotriva avocatului în condițiile alin. (2) se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

(4) Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a partii vătămate, iar pentru faptele prevăzute la alin. (3), și din oficiu. Retragerea plângerii prealabile sau împăcarea părților inlatura răspunderea penală.

(5) Avocatul este obligat sa respecte solemnitatea ședințelor de judecata și sa nu folosească expresii jignitoare fata de completul de judecata, fata de ceilalți avocați sau fata de părțile din proces.

(6) Avocatul nu răspunde penal pentru susținerile făcute, oral sau în scris, în fata instanței de judecata sau a altor organe, dacă aceste sustineri sunt în legatura cu apărarea și necesare cauzei ce i-a fost încredințată.

SECȚIUNEA a 2-a

Îndatoririle avocaților

ART. 38

Avocatul este dator sa studieze temeinic cauzele care i-au fost încredințate, angajate sau din oficiu, sa se prezinte la fiecare termen la instanțele de judecata sau la organele de urmărire penală ori la alte instituții, conform mandatului încredințat, sa manifeste conștiinciozitate și probitate profesională, sa pledeze cu demnitate fata de judecători și de părțile din proces, sa depună concluzii scrise sau note de ședința ori de câte ori natura sau dificultatea cauzei cere aceasta sau instanta de judecata dispune în acest sens.

ART. 39

Avocatul este obligat sa acorde asistenta juridică în cauzele în care a fost desemnat din oficiu sau gratuit de către barou.

ART. 40

Avocatul este obligat sa se asigure pentru răspunderea profesională, în condițiile stabilite prin statutul profesiei.

ART. 41

Avocatul este obligat sa participe la toate ședințele convocate de consiliul baroului, la activitățile profesionale și la ședințele organelor de conducere din care face parte. Absentarea repetată și în mod nejustificat constituie abatere disciplinară.

ART. 42

Avocatul este obligat sa țină evidentele cerute de lege și de statut cu privire la cauzele în care s-a angajat și sa achite cu regularitate taxele și contribuțiile stabilite pentru formarea bugetului baroului, bugetului Uniunii Avocaților din România și bugetului Casei de Asigurări a Avocaților.

ART. 43

Avocatul este obligat sa restituie actele ce i s-au încredințat persoanei de la care le-a primit.

ART. 44

(1) Avocatul nu poate asista sau reprezenta părți cu interese contrare în aceeași cauza sau în cauze conexe și nu poate pleda impotriva partii care l-a consultat mai înainte în legatura cu aspectele litigioase concrete ale pricinii.

(2) Avocatul nu poate fi ascultat ca martor și nu poate furniza relații nici unei autorități sau persoane cu privire la cauza care i-a fost încredințată, decât dacă are dezlegarea prealabilă, expresă și scrisă din partea tuturor clienților săi interesați în cauza.

(3) Calitatea de martor are intaietate fata de calitatea de avocat cu privire la faptele și împrejurările pe care acesta le-a cunoscut înainte de a fi devenit apărător sau reprezentant al vreunei părți în cauza.

(4) Dacă a fost ascultat ca martor, avocatul nu mai poate desfasura nici o activitate profesională în acea cauza.

(5) Avocatul nu poate îndeplini funcția de expert sau de traducător în cauza în care este angajat apărător.

ART. 45

(1) După 6 luni de la adoptarea statutului avocatul este obligat sa poarte roba în fata instanțelor judecătorești, cu excepția judecătoriilor.

(2) Caracteristicile robei vor fi stabilite prin statut.

(3) Purtarea robei în afară incintei instanței judecătorești este interzisă, cu excepția cazurilor în care avocatul este delegat de organele baroului sau ale Uniunii Avocaților din România sa reprezinte profesia într-o ocazie care impune aceasta ținuta.

ART. 46

(1) Este interzis avocatului ca, în mod nemijlocit sau prin persoane interpuse, sa folosească procedee incompatibile cu demnitatea profesiei în scopul dobândirii clientelei.

(2) De asemenea, este interzis avocatului sa folosească mijloace de reclama sau de publicitate în același scop. Statutul stabilește cazurile și măsura în care avocatul poate informa publicul cu privire la exercitarea profesiei sale.

CAP. 4

Organizarea profesiei de avocat

SECȚIUNEA 1

Baroul

ART. 47

(1) Profesia de avocat este organizată și funcționează în baza principiului autonomiei, în limitele competentelor prevăzute în prezenta lege.

(2) Alegerea organelor de conducere ale profesiei de avocat se face numai prin vot secret.

(3) Organele de conducere colegiale iau hotărâri numai prin vot deschis. Deliberările și votul constituie secret profesional.

ART. 48

(1) Baroul este constituit din toți avocații dintr-un județ sau din municipiul București. Sediul baroului este în orașul de resedinta al județului, respectiv în municipiul București.

(2) Baroul are personalitate juridică, patrimoniu și buget propriu.

(3) Contribuția avocaților la realizarea bugetului este stabilită de consiliul baroului.

(4) Patrimoniul baroului poate fi folosit în activități producătoare de venituri, în condițiile legii.

ART. 49

Organele de conducere ale baroului sunt:

a) adunarea generală;

b) consiliul;

c) decanul.

ART. 50

(1) Adunarea generală este formată din toți avocații înscriși în tabloul baroului cu drept de exercitare a profesiei.

(2) Adunarea generală are următoarele competente:

a) stabilește măsuri pentru exercitarea profesiei în baroul respectiv, în limitele legii și ale statutului;

b) alege și revoca decanul, membrii consiliului, membrii comisiei de cenzori și pe cei ai comisiei de disciplina. Decanul este ales pentru un mandat de 4 ani și poate fi reales o singura data. Decanul se alege dintre avocații cu o vechime de minimum 8 ani în profesie;

c) alege delegații baroului la Congresul avocaților;

d) aproba proiectul de buget al baroului și da descărcare consiliului cu privire la activitatea și gestiunea sa.

ART. 51

(1) Adunarea generală ordinară se întrunește anual, în primul trimestru, la convocarea consiliului baroului.

(2) Convocarea se face prin afișare la sediul baroului și al tuturor instanțelor judecătorești din raza acestuia, precum și prin publicare într-un ziar local, cu cel puțin 15 zile înainte de data stabilită.

(3) Adunarea generală extraordinară poate fi convocată de consiliul sau de comisia de cenzori ale baroului.

(4) La cererea a peste o treime din totalul membrilor baroului consiliul este obligat sa convoace adunarea generală extraordinară în termen de cel mult 15 zile de la primirea cererii. În acest caz procedura convocării va fi efectuată cu cel puțin 7 zile înainte de data stabilită.

(5) Ședința adunării generale este condusă de decan împreună cu 5 membri aleși prin vot deschis de cei prezenți, dintre care unul va fi desemnat secretar. În caz de alegere sau de revocare a decanului ori a membrilor consiliului nici unul dintre aceștia nu va face parte din prezidiu, iar ședința va fi condusă de cel mai în varsta membru prezent.

ART. 52

(1) Adunarea generală este legal constituită cu participarea majorității membrilor săi.

(2) În cazul în care numărul legal nu este întrunit, prezidiul adunării generale, de fata cu cei prezenți, stabilește o noua adunare generală în termen de cel mult 15 zile. Consiliul baroului are obligația sa îndeplinească procedura convocării cu cel puțin 7 zile înainte de data fixată.

(3) Adunarea generală convocată în aceste condiții este legal constituită cu participarea a cel puțin o treime din numărul total al membrilor săi.

(4) În toate cazurile hotărârile se iau cu votul majorității membrilor prezenți.

ART. 53

(1) Consiliul baroului este format din 5 pana la 15 membri, aleși pe o perioada de 4 ani. Decanul și prodecanul se includ în acest număr.

(2) Consiliul baroului are următoarele competente:

a) adopta măsuri pentru aplicarea și respectarea prevederilor prezentei legi și ale statutului de către toți membrii baroului;

b) aduce la îndeplinire hotărârile Consiliului Uniunii Avocaților din România și ale adunării generale a baroului;

c) întocmește, modifica și da publicității tabloul anual al avocaților, comunicându-l celor în drept împreună cu modificările intervenite în cursul anului;

d) organizează controlul deontologic profesional;

e) verifica și constata îndeplinirea condițiilor legale ale cererilor de înscriere în profesie;

f) avizează cererile de primire în profesie cu scutire de examen;

g) decide asupra ridicării stării de incompatibilitate;

h) ia act de cererea de transfer;

i) verifica îndeplinirea condițiilor prevăzute în prezenta lege și în statut cu privire la formele de exercitare a profesiei, organizează și tine evidenta acestora;

j) ia act de convențiile de grupare sau de asociere a cabinetelor și de contractele de constituire a societăților civile profesionale;

k) organizează cercurile de studii și editează publicațiile baroului;

l) organizează activitatea de asistenta juridică în cazurile prevăzute de lege și de statut;

m) sesizează comisia de disciplina cu judecarea abaterilor avocaților;

n) suspenda din exercitarea profesiei, pe durata neplatii taxelor, pe avocatul care nu plătește taxele și contribuțiile prevăzute de lege și de statut timp de 6 luni de la scadenta acestora, dacă i s-a dat avertisment pentru neplata acestora și nu s-a conformat;

o) soluționează contestațiile și reclamațiile privind onorariile;

p) supune aprobării adunării generale cota de contribuție a avocaților la bugetul baroului;

r) accepta donațiile și legatele făcute baroului;

s) aproba statul de funcții și angajează personalul baroului;

t) întocmește proiectul de buget și administrează patrimoniul baroului;

u) prezintă anual adunării generale, spre aprobare, raportul sau de activitate și de gestiune;

v) alege prodecanul baroului.

ART. 54

Consiliul baroului lucrează legal în prezenta a doua treimi din numărul membrilor săi și ia hotărâri valabile cu votul majorității membrilor prezenți.

ART. 55

(1) Decanul baroului are următoarele competente:

a) reprezintă baroul în raporturile acestuia cu persoanele fizice și juridice din țara și din străinătate;

b) convoacă și prezidează ședințele consiliului baroului;

c) aproba cererile de asistenta juridică gratuita;

d) exercita căile de atac impotriva hotărârilor comisiei de disciplina și impotriva deciziilor consiliului baroului pentru care sunt prevăzute cai de atac;

e) ordonanțează cheltuielile baroului;

f) ia măsuri privind conducerea baroului care nu sunt de competenta adunării generale sau a consiliului baroului.

(2) Prodecanul este inlocuitorul de drept al decanului.

(3) Dacă decanul și prodecanul sunt în imposibilitate temporară de a-și exercita funcțiile, consiliul baroului poate delega un consilier pentru a îndeplini, parțial sau în totalitate, atribuțiile decanului.

ART. 56

Avocatul nemulțumit de deciziile decanului le poate ataca la consiliul baroului, iar pe cele date de consiliu, la Consiliul Uniunii Avocaților din România, potrivit legii și statutului.

SECȚIUNEA a 2-a

Uniunea Avocaților din România

ART. 57

(1) Uniunea Avocaților din România este formată din toți avocații înscriși în barouri și are sediul în municipiul București.

(2) Uniunea are personalitate juridică, patrimoniu și buget propriu. Bugetul uniunii se formează din contribuția barourilor în cote stabilite de consiliul uniunii. Patrimoniul uniunii poate fi folosit în activități producătoare de venituri, în condițiile legii.

(3) Nici un barou nu poate funcționa în afară uniunii.

ART. 58

Organele de conducere ale Uniunii Avocaților din România sunt:

a) Congresul avocaților;

b) consiliul;

c) comisia permanenta;

d) președintele.

ART. 59

(1) Congresul avocaților este constituit din delegați ai fiecărui barou, potrivit normei de reprezentare stabilite de statut, din decanii barourilor și ceilalți membri ai Consiliului Uniunii Avocaților din România.

(2) Congresul ordinar se întrunește anual, la convocarea consiliului uniunii.

(3) La cererea majorității barourilor consiliul uniunii este obligat sa convoace congresul în ședința extraordinară.

ART. 60

(1) Convocarea congresului se face cu cel puțin o luna înainte de data stabilită, prin înștiințarea în scris a barourilor și prin publicare într-un ziar central. Consiliile barourilor sunt obligate sa afiseze data convocării și ordinea de zi la sediul baroului și la instanțele judecătorești din raza acestora.

(2) Barourile sunt obligate sa își aleagă delegații cu cel puțin 10 zile înainte de congres.

(3) Congresul este legal constituit în prezenta a doua treimi din numărul membrilor săi și adopta hotărâri cu votul majorității membrilor prezenți.

ART. 61

(1) Congresul avocaților are următoarele competente:

a) analizează și aproba raportul anual al consiliului uniunii;

b) alege Comisia de cenzori și Consiliul de conducere al Casei de Asigurări a Avocaților;

c) face propuneri autorităților cu drept de initiativa legislativă cu privire la profesia de avocat;

d) stabilește liniile directoare privind elaborarea sau modificarea statutului profesiei;

e) adopta hotărâri privitoare la relațiile dintre barouri, perfecționarea pregătirii profesionale, respectarea regulilor deontologice ale profesiei;

f) alege și revoca membrii consiliului uniunii care nu au funcția de decan;

g) alege și revoca membrii Comisiei Superioare de Disciplina, fiecare barou având dreptul la câte un reprezentant. Competenta și procedura de judecata se stabilesc prin statut;

h) aproba bugetul uniunii și al Casei de Asigurări a Avocaților și stabilește cotele de contribuții ale barourilor.

(2) Hotărârile congresului sunt definitive și obligatorii pentru toate organele profesiei.

ART. 62

(1) Consiliul uniunii este format din decanii barourilor și câte un membru la 100 de avocați de la fiecare barou care depășește acest număr.

(2) Membrii consiliului uniunii sunt aleși pe timp de 4 ani.

(3) În caz de schimbare a decanului unui barou noul decan îl înlocuiește de drept pe predecesorul sau. Celelalte vacante sunt completate la proximul congres al avocaților.

ART. 63

Consiliul uniunii se întrunește trimestrial și ori de câte ori este nevoie. El are următoarele atribuții:

a) aduce la îndeplinire hotărârile Congresului avocaților;

b) dezbate, adopta și modifica statutul profesiei;

c) adopta regulamentele privind organizarea examenelor de admitere în profesie și definitivare;

d) alege și revoca președintele uniunii, vicepreședinții și membrii comisiei permanente. Președintele și vicepreședinții sunt aleși pentru un mandat de 4 ani dintre avocații cu o vechime mai mare de 10 ani în profesie;

e) stabilește tarifele minime de onorarii unice pe țara;

f) întocmește proiectul de buget al uniunii și al Casei de Asigurări a Avocaților și le supune spre aprobare congresului;

g) aproba primirea în profesia de avocat în toate cazurile prevăzute de lege;

h) soluționează contestațiile impotriva deciziilor comisiei permanente privind scutirea de examen;

i) anulează hotărârile barourilor pentru nelegalitate;

j) înființează și coordonează Institutul Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților - I.N.P.P.A., constituit ca persoana juridică de drept privat, nonprofit, care nu face parte din sistemul național de învățământ și nu este supus procedurilor de autorizare și acreditare.

ART. 64

Consiliul uniunii lucrează legal în prezenta a doua treimi din numărul membrilor săi și ia hotărâri valabile cu votul majorității membrilor prezenți.

ART. 65

(1) Comisia permanenta se compune din 15 membri, dintre care 5 din Baroul municipiului București și 10 din celelalte barouri din țara. Președintele și vicepreședinții se includ în acest număr.

(2) Comisia permanenta are următoarele competente:

a) asigura activitatea permanenta a uniunii;

b) elaborează proiectele statutului și ale regulamentelor examenelor de primire în profesie și de definitivare;

c) organizează examenele de intrare în profesie și de definitivare;

d) acorda scutire de examen juristilor care îndeplinesc condițiile cerute de prezenta lege, cu avizul consultativ al consiliului baroului respectiv;

e) organizează serviciul statistic general al avocaților;

f) organizează, la cererea barourilor, cercuri de studii facultative și editează publicațiile uniunii;

g) înființează Casa Centrala de Credit și Ajutor a Avocaților și îi coordonează activitatea;

h) accepta donațiile și legatele făcute uniunii;

i) angajează personalul și asigura executarea bugetului uniunii;

j) întocmește raportul anual de activitate și gestiune, pe care îl supune spre aprobare consiliului uniunii.

ART. 66

Comisia permanenta lucrează legal în prezenta a doua treimi din numărul membrilor săi și ia hotărâri valabile cu votul majorității membrilor prezenți.

ART. 67

(1) Președintele uniunii are următoarele atribuții:

a) reprezintă uniunea în relațiile cu persoane fizice și juridice din țara și din străinătate;

b) încheie convenții și contracte în numele uniunii, cu autorizarea comisiei permanente;

c) convoacă și conduce ședințele consiliului uniunii și ale comisiei permanente;

d) ordonanțează cheltuielile bugetare ale uniunii.

(2) Vicepreședinții uniunii sunt inlocuitori de drept ai președintelui, în ordinea stabilită de consiliul uniunii.

CAP. 5

Asistenta judiciară

ART. 68

(1) Baroul asigura asistenta judiciară în toate cazurile în care apărarea este obligatorie potrivit legii, precum și la cererea instanțelor de judecata, a organelor de urmărire penală sau a organelor administrației publice locale în cazurile în care acestea apreciază ca persoanele se găsesc în imposibilitate vădită de a plati onorariul.

(2) În cazuri de excepție, dacă drepturile persoanei lipsite de mijloace materiale ar fi prejudiciate prin întârziere, decanul baroului poate aproba acordarea de asistenta gratuita.

(3) Baroul organizează servicii de asistenta judiciară la sediile tuturor instanțelor de judecata din județ, care asigura asistenta juridică, și la organele de urmărire penală locale, conduse de câte un avocat definitiv, numit de consiliul baroului, și coordonate de un membru al consiliului.

ART. 69

(1) În cauzele în care asistenta judiciară este acordată din oficiu la cererea instanțelor de judecata sau a organelor de urmărire penală, plata onorariilor se face din fondurile Ministerului Justiției.

(2) În cauzele în care asistenta judiciară este acordată din oficiu la cererea organelor administrației publice locale, plata onorariilor se face din fondurile acestor organe.

CAP. 6

Răspunderea disciplinară

ART. 70

(1) Avocatul răspunde disciplinar pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi sau ale statutului, pentru nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale baroului sau ale uniunii, precum și pentru orice fapte săvârșite în legatura cu profesia sau în afară acesteia, care sunt de natura sa prejudicieze onoarea și prestigiul profesiei sau ale instituției.

(2) Avocatul care conduce asistenta judiciară de pe lângă fiecare instanta este obligat sa sesizeze în scris consiliului baroului faptele comise de orice avocat, în condițiile prevederilor alin. (1).

(3) Instanțele judecătorești și parchetele Ministerului Public sunt obligate sa înainteze consiliului baroului orice plângere facuta impotriva unui avocat și sa îl înștiințeze despre orice acțiune de urmărire penală sau de judecata pornită impotriva unui avocat.

ART. 71

(1) Anchetarea abaterii și exercitarea acțiunii disciplinare sunt de competenta consiliului baroului.

(2) Anchetarea abaterii și exercitarea acțiunii disciplinare privind pe membrii organelor de conducere ale uniunii și pe decanii barourilor sunt de competenta comisiei permanente a uniunii.

(3) Membrii comisiei permanente care sunt anchetati nu pot participa la dezbaterile privind luarea deciziei de exercitare a acțiunii disciplinare.

(4) În toate cazurile acțiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de cel mult un an de la data săvârșirii abaterii.

ART. 72

În cadrul fiecărui barou se organizează și funcționează o comisie de disciplina care judeca, în prima instanta și în complet de 3 membri, abaterile disciplinare săvârșite de avocații din acel barou.

(2) În cadrul Uniunii Avocaților din România funcționează Comisia Superioară de Disciplina, independenta de conducerea uniunii, care judeca:

a) ca instanta de fond, în complet de 3 membri, abaterile membrilor organelor de conducere ale uniunii și ale decanilor barourilor;

b) ca instanta de recurs, în complet de 5 membri.

(3) Recursul declarat impotriva deciziei Comisiei Superioare de Disciplina, ca instanta de fond, este judecat de consiliul uniunii, constituit ca instanta disciplinară în plenul sau, mai puțin cel în cauza.

(4) Procedura judecării abaterilor este prevăzută în statut și se completează cu prevederile Codului de procedura civilă.

ART. 73

(1) Sancțiunile disciplinare sunt:

a) mustrarea;

b) avertismentul;

c) amenda de la 500.000 lei la 5.000.000 lei, care se face venit la bugetul baroului. Plata amenzii se va face în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii disciplinare. Neachitarea în acest termen atrage suspendarea de drept din exercițiul profesiei, pana la achitarea sumei;

d) interdicția de a exercita profesia pe o perioada de la o luna la un an;

e) excluderea din profesie.

(2) În perioada interdicției avocatul nu poate presta sub nici o forma asistenta juridică, nu poate face uz de calitatea de avocat și nu poate participa la activitatea organelor profesiei.

(3) Impotriva deciziei disciplinare pot declara recurs persoana interesată, decanul baroului și președintele uniunii, în termen de 15 zile de la comunicare.

ART. 74

(1) În caz de abatere evidenta și grava, instanta disciplinară poate lua măsura suspendării avocatului din exercițiul profesiei pana la judecarea definitiva a cauzei.

(2) Impotriva încheierii prin care s-a luat aceasta măsura se poate declara recurs în termen de 5 zile de la comunicare.

(3) Recursul este suspensiv de executare și va fi soluționat de urgenta.

CAP. 7

Casa de Asigurări a Avocaților

ART. 75

(1) În cadrul Uniunii Avocaților din România este organizată și funcționează Casa de Asigurări a Avocaților, în scopul stabilirii și acordării pensiilor și ajutoarelor sociale cuvenite avocaților și urmașilor acestora cu drepturi proprii la pensie, în condițiile prevăzute de legea specială.

(2) Organizarea și funcționarea Casei de Asigurări a Avocaților se stabilesc de Consiliul Uniunii Avocaților din România prin statut.

ART. 76

(1) Sunt membri ai Casei de Asigurări a Avocaților toți avocații în activitate, avocații pensionari și urmașii acestora cu drepturi proprii la pensie și la ajutoare sociale.

(2) Avocatul înscris în barou, cu drept de exercițiu al profesiei, este obligat sa contribuie la constituirea fondului Casei de Asigurări a Avocaților. Contribuția nu poate fi mai mica decât suma stabilită de Consiliul Uniunii Avocaților din România, astfel încât sa acopere nevoile curente de plata ale Casei de Asigurări a Avocaților. Avocații pot face parte și din alte forme de asigurări sociale.

ART. 77

(1) Perioada în care un avocat este deputat sau senator este luată în calcul la stabilirea vechimii în avocatura. Indemnizația de parlamentar și celelalte drepturi bănești încasate se considera venituri din profesie și se iau în calcul la stabilirea pensiei de către Casa de Asigurări a Avocaților.

(2) Raporturile bănești între Casa de Asigurări a Avocaților și asigurările sociale de stat se reglementează potrivit legii.

ART. 78

(1) Casa de Asigurări a Avocaților are personalitate juridică, patrimoniu și buget propriu. Sediul sau este în municipiul București. Patrimoniul sau poate fi folosit în activități economice producătoare de venituri, în condițiile legii, cu autorizarea consiliului uniunii.

(2) Casa de Asigurări a Avocaților poate infiinta sucursale sau filiale, în condițiile și cu procedura prevăzute în statutul de organizare și funcționare a acesteia.

ART. 79

(1) Casa de Asigurări a Avocaților este condusă și administrată de un consiliu format din 5 membri, dintre care 3 avocați în activitate și 2 avocați pensionari, aleși de congres pe o perioada de 4 ani.

(2) Consiliul alege din randurile sale un președinte și un vicepreședinte.

ART. 80

(1) Controlul financiar al Casei de Asigurări a Avocaților se exercita de către comisia de cenzori, compusa din 3 membri, dintre care 2 avocați în activitate și un avocat pensionar.

(2) Barourile și avocații sunt obligați sa pună la dispoziție comisiei de cenzori și inspectorilor financiari ai Casei de Asigurări a Avocaților toate datele privind veniturile asupra cărora se retine contribuția pentru fondul de pensii și ajutoare sociale.

CAP. 8

Dispoziții tranzitorii și finale

ART. 81

(1) Prezenta lege va fi pusă în aplicare astfel:

a) pana la alegerea noilor organe conducerea și celelalte activități privind exercitarea profesiei de avocat vor fi îndeplinite de organele existente;

b) în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi membrii barourilor vor prezenta decanatelor datele și documentele necesare în vederea înscrierii în baroul avocaților și opțiunea pentru forma de exercitare a profesiei;

c) în același termen barourile vor organiza adunări generale pentru alegerea organelor de conducere, a comisiilor de cenzori, a comisiilor de disciplina și a delegaților la Congresul avocaților;

d) consiliul uniunii va convoca Congresul avocaților în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi;

e) consiliul uniunii nou-ales va adopta statutul profesiei în cel mult 90 de zile de la alegerea sa.

(2) De la data adoptării statutului avocații vor exercita profesia în una dintre formele pentru care au optat, potrivit prezentei legi.

(3) Actualele birouri de avocați, prevăzute de Decretullege nr. 90/1990 privind unele măsuri pentru organizarea și exercitarea avocaturii în România, își pot continua activitatea, în aceleași condiții, pe o perioada de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

ART. 82

La data intrării în vigoare a prezentei legi persoanele fizice sau juridice care au fost autorizate în baza altor legi sa acorde consultanța juridică își încetează aceasta activitate.