Avocat Adrian DOROFTEI- U.N.B.R. - Baroul IASI -consultatii juridice

STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 13 ianuarie 2005

EMITENT: UNIUNEA NATIONALA A BAROURILOR DIN ROMÂNIA

PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 45 din 13 ianuarie 2005

CAP. I

Principiile şi regulile fundamentale ale exercitării profesiei de avocat

ART. 1

(1) Profesia de avocat este libera şi independenta, cu organizare, funcţionare şi conducere autonome, stabilite în condiţiile prevăzute de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, astfel cum a fost modificată şi completată pana la data adoptării prezentului statut, denumita în continuare Lege şi ale prezentului statut.

(2) Exercitarea profesiei de avocat este supusă următoarelor principii fundamentale:

a) principiul legalităţii;

b) principiul libertăţii;

c) principiul independentei;

d) principiul autonomiei şi descentralizării;

e) principiul păstrării secretului profesional.

ART. 2

(1) Scopul exercitării profesiei de avocat îl constituie promovarea şi apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi persoanelor juridice, de drept public şi de drept privat.

(2) În exercitarea dreptului la apărare recunoscut şi garantat de Constituţie, de lege, de pactele şi de tratatele la care România este parte, avocatul are dreptul şi obligaţia de a stărui, prin toate mijloacele legale, pentru realizarea liberului acces la justiţie, pentru un proces echitabil şi soluţionat într-un termen rezonabil, indiferent de natura cauzei sau de calitatea părţilor.

ART. 3

(1) În exercitarea profesiei avocatul este independent şi se supune numai legii, statutului profesiei şi codului deontologic.

(2) Profesia de avocat se exercita numai de avocaţii înscrişi în Tabloul avocaţilor întocmit de baroul din care fac parte.

(3) Un avocat nu poate fi înscris decât într-un singur barou şi nu-şi poate exercita concomitent activitatea în doua sau mai multe forme de exercitare a profesiei.

(4) Este interzisă, sub sancţiunile prevăzute de lege, exercitarea oricărei activităţi specifice profesiei de avocat de către o persoana fizica ce nu are calitatea de avocat înscris într-un barou şi pe Tabloul avocaţilor sau de către o alta persoana juridică cu excepţia societăţii civile profesională de avocaţi cu răspundere limitată.

ART. 4

(1) Profesia de avocat este organizată şi funcţionează în baza principiului autonomiei şi descentralizării, în condiţiile prevăzute de Lege şi de prezentul statut.

(2) Alegerea organelor de conducere ale profesiei de avocat se face numai prin vot secret.

(3) Avocatul are dreptul de a alege şi de a fi ales în organele de conducere ale profesiei, în condiţiile prevăzute de Lege şi de prezentul statut.

(4) Competenta şi atribuţiile organelor de conducere ale profesiei sunt prevăzute de Lege şi de prezentul statut.

ART. 5

(1) În fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti exista şi funcţionează, în temeiul Legii, un singur barou, persoana juridică de interes public. Baroul este constituit din toţi avocaţii înscrişi pe Tabloul avocaţilor, care au sediul profesional principal în localităţile de pe raza acestuia.

(2) Toate barourile din România, constituite potrivit legilor privind profesia de avocat, sunt membre de drept ale Uniunii Naţionale a Barourilor din România, denumita în continuare U.N.B.R.

(3) U.N.B.R. este persoana juridică de interes public, înfiinţată prin Lege. U.N.B.R. este unica succesoare a Uniunii Avocaţilor din România.

(4) Constituirea şi funcţionarea de barouri în afară U.N.B.R. sunt interzise. Actele de constituire şi de înregistrare ale barourilor în afară U.N.B.R. sunt nule de drept. Nulitatea poate fi oricând constatată la cererea U.N.B.R., a barourilor membre, a Ministerului Public şi poate fi constatată de instanta din oficiu.

ART. 6

(1) Libertatea şi independenta profesiei de avocat sunt principii în baza cărora avocatul promovează şi apara, drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale clienţilor potrivit legii şi prezentului statut. Aceste principii sunt definesc statutul profesional al avocatului şi garantează activitatea sa profesională.

(2) Avocatul este liber sa-şi aleagă, sa schimbe şi sa dispună în tot sau în parte de forma de exercitare a profesiei, în condiţiile prevăzute de Lege şi de prezentul statut.

(3) Orice persoana are dreptul sa îşi aleagă în mod liber avocatul. Nimeni nu poate impune unei persoane un avocat, cu excepţia cazurilor privitoare la asistenta judiciară obligatorie şi asistenta gratuita. Orice clauza ori convenţie contrară, prohibitiva sau restrictiva, este lovită de nulitate absolută.

(4) Relaţiile dintre avocat şi clienţii săi se bazează pe onestitate, probitate, corectitudine, sinceritate, loialitate şi confidenţialitate. Drepturile şi obligaţiile avocatului sunt prevăzute de lege, prezentul statut, codul deontologic şi contractul de asistenta juridică legal încheiat.

ART. 7

(1) Într-o societate intemeiata pe valorile democraţiei şi ale statului de drept, avocatul are un rol esenţial. Avocatul este indispensabil justiţiei şi justitiabililor şi are sarcina de a apara drepturile şi interesele acestora. El este deopotrivă sfatuitorul şi apărătorul clientului sau.

(2) Avocatul are toate drepturile conferite de lege şi de statutul profesiei de avocat şi îşi îndeplineşte îndatoririle şi obligaţiile fata de client, în raporturile cu autorităţile şi instituţiile la care îşi asista sau îşi reprezintă clientul, fata de profesia sa în general şi fiecare confrate în particular, precum şi fata de public.

(3) În exercitarea profesiei, avocatul nu poate fi supus nici unei restrictii, presiuni, constrângeri sau intimidari din partea autorităţilor sau instituţiilor publice ori a altor persoane fizice sau persoane juridice. Libertatea şi independenta avocatului sunt garantate de lege.

(4) Independenta avocatului nu poate prejudicia interesele clientului sau. Avocatul este dator sa dea clientului sfaturi juridice corespunzătoare legii şi sa acţioneze numai în limitele legii, statutului, codului deontologic, potrivit crezului sau profesional.

(5) Avocatul nu răspunde penal pentru susţinerile făcute oral sau în scris, în fata instanţelor de judecata, a altor organe de jurisdicţie, a organelor de urmărire penală sau a altor autorităţi dacă aceste sustineri sunt în legatura cu apărarea şi sunt necesare stabilirii adevărului.

(6) Urmărirea penală şi trimiterea în judecata a avocatului pentru fapte penale săvârşite în exercitarea profesiei sau în legatura cu aceasta, se pot face numai în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege.

ART. 8

(1) Secretul profesional este de ordine publica.

(2) Avocatul este dator sa păstreze secretul profesional privitor la orice aspect al cauzei care i-a fost încredinţată.

(3) Avocatul nu poate fi obligat în nici o circumstanţă şi de către nici o persoana sa divulge secretul profesional. Avocatul nu poate fi dezlegat de secretul profesional nici de către clientul sau şi nici de către o alta autoritate sau persoana. Se exceptează însă cazurile în care avocatul este urmărit penal, disciplinar, sau atunci când exista o contestaţie în privinta onorariilor convenite, exclusiv pentru necesitaţi stricte pentru apărarea sa.

(4) Obligaţia de a păstra secretul profesional nu impiedica avocatul sa folosească informaţiile cu privire la un fost client, dacă acestea au devenit publice.

(5) Nerespectarea prevederilor prezentului articol constituie abatere disciplinară grava.

ART. 9

(1) Obligaţia de a păstra secretul profesional, este absolută şi nelimitată în timp. Obligaţia se întinde asupra tuturor activităţile avocatului, ale asociaţilor săi, ale avocaţilor colaboratori, ale avocaţilor salarizaţi din cadrul formei de exercitare a profesiei, inclusiv asupra raporturilor cu alţi avocaţi.

(2) Obligaţia de a păstra secretul profesional revine şi persoanelor cu care avocatul conlucreaza în exercitarea profesiei, precum şi salariaţilor săi. Avocatul este dator sa le aducă la cunostinta aceasta obligaţie.

(3) Obligaţie de a păstra secretul profesional revine tuturor organelor profesiei de avocat şi salariaţilor acestora cu privire la informaţiile cunoscute în exercitarea funcţiilor şi atribuţiilor ce le revin.

ART. 10

(1) Orice comunicare sau corespondenta profesională între avocaţi, între avocat şi client, între avocat şi organele profesiei, indiferent de forma în care a fost facuta este confidenţială.

(2) În relaţiile cu avocaţii înscrişi într-un barou dintr-un stat membru al Uniunii Europene, avocatul este obligat sa respecte dispoziţiile speciale prevăzute de Codul deontologic al avocaţilor din Uniunea Europeană.

(3) În relaţiile cu un avocat înscris într-un barou din afară Uniunii Europene, avocatul trebuie sa se asigure, înainte de a schimba informaţii confidenţiale, ca în ţara în care îşi exercita profesia confratele străin exista norme ce permit asigurarea confidenţialităţii corespondentei şi, în caz contrar, sa încheie un acord de confidenţialitate sau sa-l intrebe pe clientul sau dacă accepta, în scris, riscul unui schimb de informaţii neconfidentiale.

(4) Corespondenta şi informaţiile transmise între avocaţi, sau dintre avocat şi client, indiferent de tipul de suport, nu pot fi în nici un caz aduse ca probe în justiţie şi nici nu pot fi lipsite de caracterul confidenţial.

ART. 11

În raporturile cu instanţele judecătoreşti, cu Ministerul Public, cu celelalte autorităţi şi instituţii publice, cu persoanele juridice şi persoanele fizice cu care vine în contact, avocatul este dator sa aibă un comportament demn, civilizat şi loial.

ART. 12

(1) Organele profesiei de avocat au sarcina permanenta de a asigura exercitarea calificată a dreptului de apărare organizând în mod corespunzător primirea în profesie, pregătirea profesională iniţială şi pregătirea continua a avocaţilor, respectarea stricta a deontologiei şi disciplinei profesionale.

(2) Toţi avocaţii au dreptul şi îndatorirea de a participa la formele de pregătire profesională stabilite de către organele profesiei.

(3) Barourile şi U.N.B.R. au obligaţia, din oficiu sau la cerere, sa acţioneze prin toate mijloacele legale pentru protecţia profesiei, a demnităţii şi onoarei corpului de avocaţi.

ART. 13

Dispoziţiile prezentului statut se aplica în mod corespunzător şi avocaţilor străini, inclusiv formelor de exercitare a profesiei de către aceştia.

CAP. II

Organizarea profesiei de avocat

SECŢIUNEA 1

Dobândirea calităţii de avocat

§1. Primirea în profesie

ART. 14

(1) Cererile de primire în profesia de avocat se adresează decanului baroului unde solicitantul doreşte sa exercite profesia.

(2) În toate cazurile, persoana care îndeplineşte condiţiile prevăzute de Lege pentru a solicita primirea în profesia de avocat poate formula cerere de primire cu cel puţin 5 ani anteriori implinirii vârstei standard de pensionare în sistemul de pensii şi asigurări sociale din care face parte.

ART. 15

(1) Cererea formulată de persoana care doreşte sa fie primită în profesie pe baza de examen, conform art. 16 alin. (1) din Lege, se depune în doua exemplare şi va cuprinde:

a) numele, prenumele şi domiciliul solicitantului;

b) locul şi data naşterii;

c) elementele actului de identitate şi organul emitent;

d) indicarea diplomei de licenta eliberata de o instituţie de învăţământ superior acreditata în condiţiile legii care atesta calitatea de licenţiat al unei facultăţi de drept;

e) declaraţia ca nu se afla în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute la art. 13 din Lege;

f) declaraţia solicitantului ca nu se afla în nici unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 14 din Lege ori ca înţelege sa renunţe la orice stare de incompatibilitate, în cel mult doua luni de la data comunicării deciziei de primire în profesia de avocat, sub sancţiunea prevăzută la art. 24 alin. (2) din Lege;

g) angajamentul de a realiza formarea profesională iniţială în profesia de avocat, pe perioada stagiului în condiţiile prevăzute de Lege şi de statutul profesiei;

h) declaraţia expresă ca nu este sau nu a fost înscris într-un alt barou din România. În caz contrar, se vor indica: baroul, perioada, cauzele retragerii sau încetării activităţii.

(2) Cererea va fi însoţită de următoarele acte depuse în dublu exemplar:

a) copie de pe actul de identitate şi de pe actele de stare civilă;

b) copie de pe diploma de licenta. În cazul în care se solicita primirea în profesie pe baza de diplome eliberate de instituţiile de învăţământ superior din alta ţara se va depune şi dovada de echivalare, în condiţiile legii;

c) certificatul de cazier judiciar, eliberat cu cel mult 15 zile înainte de data depunerii cererii;

d) certificat privind starea de sănătate a candidatului, eliberat de instituţia sanitară stabilită de barou conform hotărârii U.N.B.R. Durata de valabilitate a certificatului este de 60 de zile de la data emiterii;

e) certificat eliberat de baroul competent în care solicitantul a mai fost înscris în profesie, care sa ateste cauzele încetării calităţii de avocat;

f) doua fotografii tip legitimatie.

ART. 16

(1) Cererea formulată de persoana care doreşte primirea în profesie cu scutire de examen în condiţiile art. 16 alin. (2) din Lege, pe lângă menţiunile de la art. 15 din prezentul statut, trebuie sa cuprindă menţionarea temeiurilor pe baza cărora se cere primirea în profesie cu scutire de examen.

(2) Persoana prevăzută la art. 16 alin. (2) lit. a) din Lege va depune actele ce dovedesc titlul ştiinţific de doctor în drept.

(3) Persoana prevăzută la art. 16 alin. (2) lit. b) din Lege care a îndeplinit funcţia de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult, va depune o copie certificată de pe carnetul de munca sau o adeverinta echivalenta eliberata de Camera Notarilor Publici.

(4) Perioada de 10 ani prevăzută de art. 16 alin. (2) lit. b) din Lege se calculează prin însumarea perioadelor în care s-a îndeplinit oricare dintre funcţiile respective.

ART. 17

(1) Cererea formulată de membrul unui barou din alta ţara în vederea exercitării profesiei de avocat în România se va depune în dublu exemplar la baroul în care doreşte sa profeseze şi va cuprinde:

a) numele, prenumele şi domiciliul solicitantului;

b) locul şi data naşterii;

c) numărul, data şi emitentul pasaportului;

d) indicarea sediului profesional unde solicitantul doreşte sa îşi exercite profesia;

e) indicarea perioadei şi a formei în care a exercitat profesia de avocat în România, anterior depunerii cererii (acolo unde este cazul);

f) indicarea formei în care urmează sa exercite profesia, conform art. 12 alin. (3) din Lege.

(2) Cererea va fi însoţită de următoarele acte, depuse în dublu exemplar, traduse în limba romana şi certificate:

a) pasaport;

b) o atestare din partea baroului sau a asociaţiei profesionale de avocaţi din ţara de origine privind calitatea de avocat cu drept de exercitare a profesiei şi starea sa disciplinară;

(3) La cerere se vor ataşa:

a) declaraţia expresă a solicitantului ca nu se afla în vreunul dintre cazurile de nedemnitate şi incompatibilitate prevăzute la art. 13 şi 14 din Lege;

b) declaraţia expresă a solicitantului ca se obliga sa respecte prevederile Legii, ale prezentului statut şi ale codului deontologic;

c) dovada încetării formei anterioare în care a exercitat profesia de avocat în România, conform art. II din Legea nr. 231/2000, după caz;

d) certificat medical de sănătate, potrivit art. 15 alin. (2) lit. d) din prezentul statut;

e) doua fotografii tip legitimatie.

ART. 18

(1) Cererea de primire în profesie se va afişa în cel mult 3 zile de la înregistrare la sediul baroului.

(2) Afişarea se constata prin proces-verbal.

(3) În termen de 10 zile de la afişarea cererii orice persoana poate face opoziţie la cererea de primire în profesie, indicând motivele şi arătând împrejurările şi probele pe care îşi întemeiază opoziţia.

(4) În termen de 3 zile de la înregistrarea cererii de primire în profesie decanul va desemna dintre membrii consiliului baroului un avocat-raportor care va efectua investigaţiile necesare cu privire la moralitatea şi demnitatea solicitantului, chiar dacă nu se face opoziţie la înscriere.

ART. 19

(1) Raportorul va face toate cercetările pe care le va considera necesare.

(2) Cercetările se vor referi la îndeplinirea de către solicitant a condiţiilor prevăzute de lege şi de prezentul statut pentru primirea în profesia de avocat.

ART. 20

În termen de 5 zile de la expirarea termenului de formulare a opoziţiei, avocatul-raportor va depune la barou un raport scris care va cuprinde punctul de vedere motivat cu privire la admiterea sau la respingerea cererii.

ART. 21

(1) După depunerea raportului, consiliul baroului analizează îndeplinirea condiţiilor pentru primirea în profesie şi soluţionează eventualele opoziţii.

(2) În cazul cererilor de primire în profesie cu scutire de examen consiliul baroului poate sa verifice cunoştinţele solicitantului cu privire la organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.

(3) Consiliul baroului va pronunţa o hotărâre motivată asupra cererii de primire în profesie.

(4) Hotărârea poate fi atacată în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.

(5) Cel primit în profesia de avocat va fi înscris în Tabloul avocaţilor prin decizia emisă de consiliul baroului cu respectarea dispoziţiilor art. 19, 20 şi 21 din Lege.

ART. 22

(1) Cererea formulată de membrul unui barou din alta ţara de a fi autorizat sa acorde consultanţa juridică privind dreptul romanesc se depune la preşedintele U.N.B.R.

(2) Cererea va fi înaintată baroului în care este înscris avocatul pentru avizare şi raport, ce va fi efectuat de decanul baroului. Raportul întocmit de decan va fi înaintat Comisiei de examinare.

(3) Metodologia examenului de verificare a cunoştinţelor de drept romanesc şi de limba romana ale avocaţilor străini se stabileşte prin hotărârea Consiliului U.N.B.R.

(4) Comisia de examinare va fi desemnată de Consiliul U.N.B.R. şi poate fi alcătuită din avocaţi şi cadre didactice din instituţiile de învăţământ juridic superior, acreditate în condiţiile legii.

(5) Examenul va cuprinde probe scrise şi orale privind instituţiile de baza ale dreptului romanesc şi cunoştinţele de limba romana.

§2. Primirea în profesie a persoanelor provenind dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European care sunt autorizate sa-şi desfăşoare activităţile profesionale sub titlul profesional corespunzător obţinut într-un stat membru

ART. 23

Cererea de primire în profesia de avocat în România de către avocaţii care au obţinut calificarea profesională în unul din statele membre ale Uniunii Europene şi ale spaţiului European este de competenta Consiliului U.N.B.R., conform art. 63 lit. e) din Lege.

ART. 24

(1) Cererea se depune în dublu exemplar la secretariatul U.N.B.R. şi cuprinde:

a) numele, prenumele şi domiciliul solicitantului;

b) locul şi data naşterii;

c) numărul, data şi emitentul pasaportului;

d) indicarea sediului profesional la care solicitantul urmează sa îşi exercite profesia şi menţionarea faptului ca intenţionează exercitarea cu caracter permanent a profesiei în România;

e) indicarea perioadei şi a formei în care a exercitat profesia de avocat în România, anterior depunerii cererii (acolo unde este cazul);

f) indicarea titlului profesional obţinut în statul membru de origine şi a grupării profesionale din care face parte în statul membru de origine sau autoritatea judiciară în cadrul căreia este admis sa-şi exercite profesia potrivit legii din statul membru de origine.

(2) Cererea va fi însoţită de următoarele acte, traduse în limba romana şi certificate:

a) pasaport;

b) o atestare din partea autorităţii competente din statul membru privind calitatea de avocat cu drept de exercitare a profesiei şi starea sa disciplinară.

(3) La cerere se vor ataşa:

a) declaraţia expresă a solicitantului ca nu se afla în vreunul dintre cazurile de nedemnitate şi incompatibilitate prevăzute la art. 13 şi 14 din Lege;

b) declaraţia expresă a solicitantului ca se obliga sa respecte prevederile legii, ale prezentului statut şi ale codului deontologic;

c) certificat medical de sănătate, potrivit art. 15 alin. (2) lit. d) din prezentul statut;

d) doua fotografii tip legitimatie.

ART. 25

(1) Consiliul U.N.B.R. se va pronunţa asupra cererii de primire în profesia de avocat după susţinerea examenului de verificare a cunoştinţelor privind dreptul romanesc şi de limba romana sau după ce comisia de evaluare a decis asupra scutirii solicitantului de susţinerea examenului, conform art. 80^5 şi 80^14 din Lege.

(2) Consiliul U.N.B.R. poate decide şi asupra suspendării analizarii cererii pana la efectuarea de către solicitant a stagiului de pregătire în domeniul dreptului romanesc, conform art.80^5 alin. (2) din Lege.

(3) Decizia este definitiva şi se comunica solicitantului.

ART. 26

(1) Avocatul admis în profesie va fi înscris în Tabloul avocaţilor la baroul în care îşi va exercita profesia, cu respectarea prevederilor prezentului statut.

(2) Consiliul baroului va dispune înscrierea în Tabloul avocaţilor, la cerere, pe baza deciziei de primire în profesie emise de U.N.B.R.

§3. Demnitatea profesiei

ART. 27

(1) Pentru aplicarea Legii cazurile de nedemnitate se verifica atât cu ocazia primirii în profesie, cat şi pe intreaga durata a exercitării acesteia.

(2) Avocaţii care se găsesc în unul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute de Lege sunt obligaţi sa prezinte baroului hotărârile judecătoreşti prin care au fost condamnaţi definitiv, prin care li s-a aplicat pedeapsa interdicţiei de a exercita profesia, prin care au fost declaraţi faliţi frauduloşi sau prin care au fost condamnaţi definitiv pentru fapte săvârşite în legatura cu exercitarea profesiei.

(3) Consiliul baroului va examina, în termen de 15 zile, hotărârile judecătoreşti şi va aprecia asupra demnităţii avocatului, în raport cu dispoziţiile legale. Consiliul baroului va hotărî, după caz, menţinerea în profesie sau încetarea calităţii de avocat potrivit Legii.

(4) Decizia motivată va fi comunicată, de îndată, avocatului în cauza, precum şi Preşedintelui U.N.B.R., împreună cu hotărârea judecătorească în baza căreia s-a verificat starea de nedemnitate.

(5) Decizia consiliului baroului poate fi atacată de preşedintele U.N.B.R. şi/sau de avocatul în cauza, în termen de 15 zile de la comunicare. Consiliul U.N.B.R. va analiza contestaţia şi va hotărî în condiţiile Legii.

(6) Decizia de încetare a calităţii de avocat devine executorie după soluţionarea cauzei de către Consiliul U.N.B.R. Baroul va face menţiunile corespunzătoare în Tabloul avocaţilor pe baza hotărârii Consiliului U.N.B.R.

§4. Incompatibilităţi

ART. 28

Pentru primirea în profesie şi pentru exercitarea acesteia avocatul trebuie sa nu se găsească în vreunul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute de Lege.

ART. 29

Nu este incompatibil avocatul salarizat în interiorul profesiei de avocat.

ART. 30

(1) Sunt incompatibile cu exercitarea profesiei de avocat, dacă legi speciale nu prevăd altfel:

a) faptele personale de comerţ exercitate cu sau fără autorizaţie;

b) calitatea de asociat într-o societate comercială în nume colectiv, de comanditar într-o societate comercială în comandită simpla sau în comandită pe acţiuni;

c) calitatea de administrator într-o societate comercială în comandită pe acţiuni;

d) calitatea de preşedinte al consiliului de administraţie, administrator unic, sau membru în comitetul de direcţie al unei societăţi comerciale pe acţiuni sau cu răspundere limitată.

(2) Avocatul poate fi asociat sau acţionar la societăţile comerciale cu răspundere limitată sau la cele pe acţiuni.

(3) Avocatul poate îndeplini funcţia de membru în consiliul de administraţie al unei societăţi comerciale pe acţiuni sau cu răspundere limitată, cu obligaţia de a aduce acest fapt la cunostinta decanului baroului în care îşi exercita profesia. Avocatul va furniza toate explicaţiile asupra condiţiilor în care el exercita funcţia de membru al consiliului de administraţie şi va prezenta toate documentele doveditoare în acest sens, cu respectarea regulilor confidenţialităţii.

(4) Dacă consiliul baroului apreciază ca exercitarea funcţiei de membru al consiliului de administraţie este sau devine incompatibilă cu demnitatea şi cu regulile de conduita impuse avocaţilor poate, în orice moment, sa solicite celui interesat sa părăsească funcţia pe care o ocupa. Decizia consiliului baroului va fi comunicată, de îndată, avocatului în cauza. Dispoziţiile art. 27 alin. (5) şi (6) din prezentul statut se aplica în mod corespunzător.

(5) Încălcarea de către avocat a prevederilor alin. (4) din prezentul articol constituie abatere disciplinară grava.

ART. 31

(1) Incompatibilităţile prevăzute de Lege se verifica şi se constata de către consiliul baroului, chiar şi din oficiu.

(2) Avocatul devenit incompatibil are obligaţia sa încunoştinţeze în scris consiliul baroului, solicitând trecerea sa de pe Tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei pe Tabloul avocaţilor incompatibili.

(3) Continuarea exercitării profesiei după intervenirea cazului de incompatibilitate constituie exercitarea fără drept a profesiei de avocat, cu consecinţele prevăzute de lege.

ART. 32

(1) În aplicarea art. 24 alin. (1) din Lege, consiliul baroului nu poate emite din oficiu decizie de trecere pe Tabloul avocaţilor incompatibili fără ascultarea avocatului.

(2) Avocatul va fi convocat în vederea ascultării prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. Lipsa nejustificată a avocatului la data indicată în convocare nu impiedica luarea măsurii.

§5. Modalităţile de primire în profesia de avocat

ART. 33

(1) Potrivit art. 16 din Lege, dreptul de primire în profesie se obţine pe baza unui examen.

(2) Examenul de primire în profesie se organizează de consiliul baroului, în mod obligatoriu în fiecare an, în ultimul semestru al anului, la o data unica pentru toate barourile, cu consultarea Baroului Bucureşti. Data examenului va fi anunţată într-un ziar de mare tiraj cu cel puţin 60 de zile înainte.

(3) Consiliul U.N.B.R. asigura caracterul unitar al examenului de primire în profesie prin stabilirea tematicii şi bibliografiei de examen, a subiectelor de examen şi a metodologiei de examinare. Examinarea se va face la 5 materii de examen pe baza a cel puţin 3 probe scrise.

(4) Cu cel puţin 60 de zile înainte de data desfăşurării examenului, Consiliul U.N.B.R. comunica către barouri şi face publice data, tematica şi bibliografia examenului.

(5) Consiliile barourilor numesc Comisiile de examinare, stabilesc materiile la care se organizează probe scrise, metodologia de examinare în scris şi oral şi organizează activitatea de examen.

ART. 34

Subiectele de examen la probele scrise se vor trage la sorţi de Comisia de examen, exclusiv dintre subiectele unice stabilite conform art. 33 alin. (3) din prezentul statut.

ART. 35

Metodologia de examinare stabilită de fiecare barou va fi adusă la cunostinta celor interesaţi cu cel puţin 30 de zile înainte de data examenului.

ART. 36

(1) Pentru înscrierea la examen candidatul va depune dosarul de înscriere la baroul în circumscripţia căruia doreşte sa îşi exercite activitatea, cu îndeplinirea prevederilor prezentului statut. Dosarul de înscriere include cererea şi actele prevăzute la art. 15 din prezentul statut. Dosarul va fi depus cu cel puţin 25 de zile înainte de data examenului.

(2) Candidatul este obligat sa depună o taxa de participare la examen, stabilită de consiliul baroului. Separat se va achită taxa de participare cuvenită U.N.B.R.

ART. 37

(1) După validarea examenului, consiliul baroului va dispune primirea în profesie a candidaţilor admişi şi va emite decizia de primire în profesie.

(2) Rezultatele examenului vor fi comunicate, de către barouri, Consiliului U.N.B.R.

ART. 38

(1) Toate cazurile de primire în profesie cu scutire de examen sunt soluţionate individual de către consiliul baroului la care s-a depus cererea. Decizia de primire în profesie va fi comunicată şi U.N.B.R.

(2) Decizia consiliului baroului poate fi atacată de către solicitant sau de Preşedintele U.N.B.R., în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.

§6. Interdicţii

ART. 39

(1) Avocaţii - fosti judecători nu pot pune concluzii la instanţele unde au funcţionat, timp de 2 ani de la încetarea funcţiei deţinute. Prin instanţe în înţelesul Legii se înţeleg: judecătoriile, tribunalele, tribunalele specializate, curţile de apel, Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Curtea Constituţională, inclusiv instanţele militare la care avocaţii au funcţionat ca judecători, indiferent de secţia la care au funcţionat.

(2) În cazul în care, avocatul a funcţionat ca judecător la mai multe instanţe, interdicţia operează pentru fiecare instanta şi se calculează distinct de la data încetării activităţii la instanta respectiva.

(3) Aceeaşi interdicţie se aplica şi magistraţilor-asistenţi de la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, executorilor judecătoreşti, grefierilor şi personalului auxiliar al instanţelor judecătoreşti şi al Curţii Constituţionale.

ART. 40

(1) Avocaţii - fosti procurori şi cadre de poliţie nu pot acorda asistenta juridică la organul de urmărire penală la care şi-au desfăşurat activitatea timp de 2 ani de la încetarea funcţiei respective. Calculul duratei de interdicţie se face conform art. 39 alin. (2) din prezentul statut.

(2) În cazul în care avocatul - fost procuror sau cadru de poliţie a funcţionat şi în calitate de judecător, interdicţia priveşte atât instanţele, cat şi organele de urmărire penală, durata fiind calculată în mod corespunzător.

(3) Aceeaşi interdicţie se aplica avocaţilor - fosti procurori cu privire la dreptul de a pune concluzii la instanţele corespunzătoare parchetului în care au funcţionat.

(4) Dispoziţiile prezentului articol se aplica şi personalului auxiliar al organelor de urmărire penală.

ART. 41

Interdicţia exercitării profesiei de avocat în cazurile prevăzute de Lege priveşte instanţele, parchetele de pe lângă acestea, şi organele de cercetare penală la care lucrează ruda, soţul sau afinul avocatului pana la gradul al treilea inclusiv.

ART. 42

Încălcarea de către avocaţi a altor restrictii sau interdicţii la care sunt supuşi conform legilor speciale, constituie abatere disciplinară grava.

ART. 43

Avocatul care nu respecta prevederile art. 39-42 din prezentul statut sau care se foloseşte de forma de organizare profesională ori de raporturile de conlucrare profesională stabilite în condiţiile < 11995 51 11 201 0 71>legii, în scopul eludarii interdictiilor prevăzute de Legea nr. 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat sau de alte legi speciale, săvârşeşte abatere disciplinară grava. Consiliul baroului se poate sesiza şi din oficiu, cu privire la aplicarea dispoziţiilor art. 39-42 din prezentul statut.

§7. Tabloul anual al avocaţilor

ART. 44

(1) Pana la data de 15 ianuarie a fiecărui an, decanul supune aprobării consiliului baroului Tabloul avocaţilor, alcătuit potrivit anexei nr. VI la prezentul statut.

(2) Tabloul avocaţilor va cuprinde:

a) numele şi prenumele avocaţilor definitivi şi stagiari cu drept de exercitare a profesiei şi sediul profesional al acestora;

b) cabinetele asociate, societăţile civile profesionale şi societăţile civile profesionale cu răspundere limitată, cu indicarea sediului acestora şi a avocaţilor care le compun.

(3) Avocaţii străini vor fi mentionati într-un tablou special, conform anexei nr. VIII. Separat se vor mentiona formele de exercitare a profesiei din care aceştia fac parte, potrivit prevederilor art. 12 alin. (3) şi alin. (6) din Lege. Distinct, sunt evidentiati avocaţii străini care provin dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European, care sunt autorizaţi sa-şi desfăşoare activităţile profesionale sub titlul profesional corespunzător obţinut într-un stat membru, indicandu-se şi dacă acesta desfăşoară activităţi avocatiale cu caracter permanent pe teritoriul României şi titlul profesional sub care desfăşoară activitatea.

(4) În cazul avocaţilor străini se va mentiona dacă aceştia sunt autorizaţi sa acorde consultanţa juridică privind dreptul romanesc.

(5) Se va întocmi separat un tablou al avocaţilor incompatibili alcătuit potrivit anexei nr. VII la prezentul statut, care se verifica şi se reactualizează pana la data de 15 ianuarie a fiecărui an.

(6) Tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei, Tabloul special al avocaţilor străini şi Tabloul avocaţilor incompatibili se reactualizează lunar, se aduc la cunostinta tuturor membrilor baroului şi se comunica U.N.B.R.

ART. 45

Tabloul avocaţilor definitivi şi stagiari, precum şi Tabloul special în care se vor înscrie avocaţii străini se comunica, conform dispoziţiilor Legii, cel târziu pana la data de 31 ianuarie a fiecărui an.

ART. 46

Refuzul înscrierii, al reinscrierii sau al menţinerii pe tablou se contesta la consiliul baroului. Decizia consiliului baroului poate fi contestată la Consiliul U.N.B.R. în termen de 15 zile de la data comunicării. Contestaţia este suspensivă de executare.

ART. 47

(1) Înscrierea în tablou a avocaţilor definitivi şi stagiari se face numai după depunerea jurământului prevăzut de Lege. Jurământul se depune într-un cadru solemn, în fata consiliului baroului, de către avocaţii nou-înscrişi în barou.

(2) Înscrierea în Tabloul avocaţilor după primirea în profesie este condiţionată de depunerea declaraţiei prevăzute la < 11999 187 10 202 3 29>art. 3 din Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politica. Nedepunerea declaraţiei, depunerea unei declaraţii false sau recunoaşterea faptului ca avocatul a colaborat cu securitatea ca poliţie politica atrage consecinţele prevăzute de lege.

ART. 48

(1) Decanul baroului va desemna avocaţii responsabili cu verificarea cazurilor de exercitare a activităţii de asistenta juridică de către persoanele neînscrise în Tabloul avocaţilor.

(2) Ori de câte ori va avea informaţii cu privire la persoane care exercita nelegal activităţi prevăzute de art. 3 din Lege, consiliul baroului va sesiza autorităţile competente.

§8. Suspendarea calităţii de avocat

ART. 49

Exerciţiul profesiei de avocat se suspenda:

a) pe toată durata existenţei stării de incompatibilitate;

b) în temeiul unei hotărâri judecătoreşti sau disciplinare de interdicţie temporară de a profesa;

c) în caz de neplata totală sau parţială a taxelor şi a contribuţiilor profesionale către barou, către U.N.B.R. şi către sistemul propriu de asigurări sociale timp de 3 luni de la scadenta acestora şi pana la lichidarea integrala a datoriilor;

d) la cererea scrisă a avocatului.

ART. 50

Dreptul de a exercita profesia de avocat poate fi suspendat în cazul în care impotriva avocatului s-a pus în mişcare acţiunea penală sau s-a dispus trimiterea în judecata pentru săvârşirea unei infracţiuni de natura sa aducă atingere prestigiului profesiei, pana la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive.

ART. 51

(1) Avocatul este dator sa încunoştinţeze de îndată consiliul baroului despre orice situaţie care ar putea duce la suspendarea exerciţiului dreptului de a profesa. Nerespectarea acestei obligaţii constituie abatere disciplinară.

(2) Decanul şi consiliul baroului se pot sesiza pe orice cale cu privire la aplicarea dispoziţiilor legii şi ale prezentului statut privind suspendarea exerciţiului dreptului de a profesa.

(3) Consiliul baroului decide în toate cazurile, după ascultarea avocatului în cauza.

(4) Decizia consiliului baroului este executorie. Despre aceasta se va face menţiune, în mod corespunzător, în Tabloul avocaţilor şi în Tabloul avocaţilor incompatibili.

(5) Decizia consiliului baroului poate fi contestată la Consiliul U.N.B.R. în termen de 15 zile de la comunicarea acesteia. Contestaţia nu suspenda executarea.

ART. 52

Independent de contestarea deciziei, în cazul în care măsura suspendării a fost luată pentru neplata totală sau parţială a taxelor şi contribuţiilor profesionale, la cererea avocatului în cauza, consiliul baroului, după verificarea temeiurilor cererii sau a dovezii achitării taxelor şi contribuţiilor prevăzute de Lege şi de prezentul statut, poate dispune încetarea măsurii suspendării şi ştergerea mentiunilor din tablou.

ART. 53

Exercitarea profesiei de către avocatul al cărui drept de exercitare a profesiei este suspendat potrivit prevederilor art. 49 din prezentul statut, în perioada măsurii suspendării, constituie abatere disciplinară grava.

ART. 54

(1) Avocatul impotriva căruia s-a dispus măsura suspendării este obligat ca în termen de cel mult 15 zile de la data comunicării măsurii sa îşi asigure substituirea.

(2) Încălcarea dispoziţiilor prezentului articol constituie abatere disciplinară grava.

§9. Transferul într-un alt barou

ART. 55

(1) Avocatul care, din motive justificate, solicita transferul într-un alt barou se va adresa în scris decanului baroului de la care doreşte sa se transfere.

(2) Cererea de transfer va fi însoţită de actele pe care se întemeiază şi de un certificat eliberat de baroul de la care se solicita transferul. Certificatul va indica datele personale, profesionale, disciplinare ale solicitantului şi va atesta ca solicitantul a achitat la zi taxele şi contribuţiile profesionale către barou, U.N.B.R. şi sistemul propriu de asigurări sociale.

(3) Consiliul baroului de la care se solicita transferul va elibera certificatul prin avizarea cererii de transfer, pe care o va inainta, împreună cu dosarul de înscriere în profesie, baroului la care se solicita transferul.

ART. 56

(1) Cererea de transfer va fi soluţionată pe baza raportului întocmit de un consilier delegat, care verifica dosarul de înscriere în profesie al celui care solicita transferul, precum şi a certificatului prevăzut la art. 55 alin. (2) din prezentul statut.

(2) La soluţionarea cererii, consiliul baroului va avea în vedere şi respectarea de către petent a dispoziţiilor privind modul de organizare şi funcţionare a formelor de exercitare a profesiei, precum şi a condiţiilor de primire în profesie.

ART. 57

(1) Decizia cu privire la transfer se comunica solicitantului şi baroului din care acesta face parte. Consiliul baroului va face menţiuni corespunzătoare în Tabloul avocaţilor.

(2) Decizia prin care s-a respins cererea de transfer va fi motivată şi poate fi contestată, în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.

§10. încetarea calităţii de avocat

ART. 58

(1) Calitatea de avocat încetează:

a) prin renunţare scrisă la exerciţiul profesiei;

b) prin deces;

c) prin excluderea din profesie, ca sancţiune disciplinară;

d) în cazul în care avocatul a fost condamnat definitiv pentru o fapta prevăzută de legea penală şi care îl face nedemn de a fi avocat, potrivit legii.

(2) Încetarea calităţii de avocat se constata prin decizie a consiliului baroului şi are drept consecinta radierea celui în cauza din Tabloul avocaţilor.

ART. 59

Avocatul care renunţa la exerciţiul profesiei va formula o cerere în scris. Cu cel puţin 60 de zile înainte de data prevăzută pentru încetarea activităţii, acesta este obligat sa finalizeze toate cauzele angajate sau sa asigure substituirea. Avocatul va prezenta baroului lista cuprinzând cauzele nefinalizate şi va indica numele avocaţilor care le vor prelua.

ART. 60

În caz de deces al avocatului, cauzele acestuia vor fi preluate de către colaboratorii ori asociaţii defunctului, iar în lipsa lor, de către avocaţii desemnaţi de consiliul baroului.

ART. 61

(1) În cazul în care avocatul îndeplineşte condiţiile de pensionare prevăzute de lege, are dreptul sa solicite continuarea exercitării profesiei. Cererea de continuare a exercitării profesiei se soluţionează de consiliul baroului.

(2) Avocatul poate continua exercitarea profesiei pe baza unui aviz medical privind menţinerea capacităţii fizice şi psihice necesare exercitării profesiei de avocat. Avizul medical se prezintă anual pentru înscrierea în tablou.

(3) Consiliul baroului va soluţiona cererea pe baza avizului medical şi va proceda în conformitate cu prevederile Legii, sau, după caz, ale legislaţiei privind pensiile şi asigurările sociale.

(4) Avocatul pensionar care continua exercitarea profesiei sau este menţinut în profesie este obligat sa contribuie la constituirea fondului sistemului propriu de asigurări sociale în condiţiile prevăzute de legislaţia pensiilor şi asigurărilor sociale pentru avocaţi.

(5) Decizia de respingere a menţinerii în activitate poate fi contestată, în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.

SECŢIUNEA a 2-a

Organele profesiei de avocat

§1. Baroul

ART. 62

(1) Independenta profesiei, autonomia baroului şi exercitarea libera a profesiei de avocat nu pot fi îngrădite sau limitate prin actele autorităţilor administraţiei publice, ale Ministerului Public sau ale altor autorităţi, decât în cazurile şi în condiţiile expres prevăzute de lege.

(2) Este interzisă aproprierea, uzurparea sau utilizarea denumirii de "barou" de către orice persoana fizica sau persoana juridică, indiferent de natura activităţii desfăşurate de către aceasta, sub sancţiunea prevăzută de lege pentru folosirea fără drept a denumirii unei persoane juridice de interes public, înfiinţată prin lege.

ART. 63

(1) Baroul este persoana juridică de interes public, constituit din toţi avocaţii înscrişi în Tabloul avocaţilor, cu patrimoniu propriu şi organizare de sine stătătoare.

(2) Sediul baroului este în oraşul de resedinta al judeţului, respectiv în municipiul Bucureşti.

ART. 64

(1) Fiecare barou are un buget propriu. Contribuţia avocaţilor la realizarea bugetului este stabilită de consiliul baroului.

(2) Cuantumul contribuţiei va fi stabilit prin decizia consiliului baroului, în raport cu prevederile bugetului propriu şi cu hotărârile Congresului avocaţilor. Decizia consiliului baroului va fi adusă la cunostinta avocaţilor înscrişi în Tabloul baroului cu drept de exercitare a profesiei, cu cel puţin 30 de zile înainte de punerea sa în aplicare.

(3) Patrimoniul baroului poate fi folosit în activităţi producătoare de venituri, în condiţiile legii.

ART. 65

(1) Organele de conducere ale baroului sunt:

a) adunarea generală;

b) consiliul;

c) decanul.

(2) În cadrul baroului se constituie şi funcţionează:

a) comisia de cenzori;

b) comisia de disciplina.

ART. 66

(1) Adunarea generală a baroului poate fi, în condiţiile legii, ordinară şi extraordinară.

(2) Au dreptul sa participe la şedinţele adunării generale avocaţii care sunt înscrişi în Tabloul baroului, cu drept de exercitare a profesiei, au achitat la zi taxele şi contribuţiile prevăzute de lege şi nu se afla în situaţii ce atrag incompatibilitatea ori suspendarea dreptului de exerciţiu al profesiei sau după caz, nu se afla în executarea unei sancţiuni disciplinare.

ART. 67

(1) Data la care are loc adunarea generală ordinară se stabileşte de către consiliul baroului în prima şedinţa din luna ianuarie a fiecărui an.

(2) Adunarea generală extraordinară poate fi convocată de comisia de cenzori a baroului precum şi la cererea a peste o treime din totalul membrilor baroului.

(3) Organizarea adunării generale, ordinară sau extraordinară, este în sarcina consiliului baroului.

(4) Neîndeplinirea obligaţiei de organizare a adunării generale atrage răspunderea disciplinară a celor vinovaţi.

(5) Odată cu convocarea adunării generale se stabileşte şi ordinea de zi. Avocaţii cu drept de a participa la şedinţele adunării generale pot face propuneri pentru completarea ordinii de zi. Propunerile vor fi depuse în scris la barou cu cel puţin 5 zile înainte de data la care a fost convocată adunarea generală.

(6) Ordinea de zi va fi supusă spre aprobare prin vot deschis adunării generale.

(7) Înscrierile la cuvânt se vor face înaintea începerii dezbaterii fiecărui punct al ordinii de zi. Orice înscriere ulterioara acestui moment va fi luată în considerare numai cu aprobarea prin vot deschis a adunării generale.

ART. 68

(1) Adunarea generală este legal constituită cu participarea majorităţii avocaţilor care au dreptul de a participa la adunarea generală.

(2) În cazul în care numărul legal nu este întrunit, prezidiul adunării generale, de fata cu cei prezenţi, stabileşte o noua adunare generală, în termen de cel mult 15 zile, care va fi convocată prin grija consiliului baroului.

(3) Adunarea generală convocată în condiţiile alin. (2) este legal constituită cu participarea a cel puţin unei treimi din numărul total al membrilor săi.

(4) Adunările generale de alegere a organelor de conducere a baroului sunt legal constituite numai cu prezenta majorităţii avocaţilor care au dreptul de a participa la adunarea generală. Pentru Baroul Bucureşti alegerea organelor de conducere a baroului se poate face şi prin desemnare de reprezentanţi - electori. Pot fi reprezentanţi - electori avocaţii care au drept de a participa la adunarea generală a baroului.

(5) Cu cel puţin 6 luni anterior datei desfăşurării alegerilor, consiliile barourilor vor adopta regulamentul pentru organizarea alegerilor organelor baroului. Regulamentul va rămâne definitiv în termen de 30 de zile de la data afişării sale la secretariatul baroului.

(6) Hotărârile adunării generale se iau cu votul majorităţii membrilor prezenţi, în afară de cazurile în care legea prevede alt cvorum de şedinţa şi de vot.

(7) Membrii Baroului Bucureşti care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 66 alin. (2) din prezentul statut pot participa la adunarea generală electiva personal sau prin reprezentanţi - electori. Pot fi reprezentanţi-electori avocaţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 66 alin. (2) din prezentul statut; numărul de avocaţi care îşi pot delega votul unui reprezentant - elector este de maximum 5.

ART. 69

(1) Secretarul adunării generale va redacta procesul-verbal, care va cuprinde:

a) modul în care a fost convocată adunarea generală şi caracterul ei ordinar sau extraordinar;

b) anul, luna, ziua, ora şi locul unde se desfăşoară adunarea generală;

c) numărul membrilor prezenţi;

d) componenta prezidiului adunării generale;

e) ordinea de zi votată de adunarea generală;

f) luarile de cuvânt;

g) hotărârile, rezoluţiile şi moţiunile adoptate;

h) orice alte activităţi desfăşurate în adunarea generală.

(2) Procesul-verbal va purta semnăturile membrilor prezidiului adunării generale.

(3) Procesul-verbal va fi înregistrat şi depus la decanatul baroului, consultarea sa fiind permisă membrilor baroului şi organelor U.N.B.R.

ART. 70

(1) Adunarea generală a baroului adopta hotărâri care sunt obligatorii pentru membrii baroului, în condiţiile prevăzute de lege şi de statutul profesiei de avocat.

(2) De asemenea, adunarea generală poate adopta rezoluţii şi moţiuni.

ART. 71

(1) Consiliul baroului este format din 5 pana la 15 membri, avocaţi definitivi cu o vechime neîntreruptă în profesie de cel puţin 8 ani.

(2) Numărul consilierilor este proporţional cu numărul membrilor baroului înscrişi în tablou, după cum urmează:

a) 5 consilieri pentru barourile cu mai puţin de 50 de avocaţi;

b) 7 consilieri pentru barourile cu un număr între 51-100 de avocaţi;

c) 9 consilieri pentru barourile cu un număr între 101-200 de avocaţi;

d) 11 consilieri pentru barourile cu un număr între 201-500 de avocaţi;

e) 13 consilieri pentru barourile cu un număr între 501-1.000 de avocaţi;

f) 15 consilieri pentru barourile cu peste 1.001 de avocaţi.

(3) În numărul total al membrilor consiliului sunt cuprinşi decanul şi prodecanul.

(4) Fiecare consilier va coordona unul sau mai multe departamente de activitate ale consiliului.

(5) Adunarea generală a baroului poate hotărî alegerea unor consilieri supleanţi. În caz de încetare a mandatului de consilier ales, consilierii supleanţi vor completa consiliul în ordinea numărului de voturi obţinut la alegeri pentru perioada de mandat rămasă vacanta.

ART. 72

(1) Avocaţii aleşi membri ai comisiei de cenzori trebuie sa îndeplinească aceleaşi condiţii ca şi consilierii.

(2) Dispoziţiile art. 71 alin. (5) din prezentul statut se aplica în mod corespunzător.

ART. 73

(1) Consiliul baroului se întruneşte în şedinţa cel puţin o data pe luna, la sediul baroului.

(2) Lucrările şedinţei se consemnează în registrul de procese-verbale şi se semnează de toţi consilierii prezenţi la şedinţa. Registrul poate fi consultat de către avocaţii interesaţi şi de organele U.N.B.R.

(3) În exercitarea atribuţiilor sale, consiliul baroului adopta decizii şi hotărâri.

ART. 74

(1) Decanul baroului este ales de adunarea generală a baroului dintre avocaţii definitivi cu o vechime neîntreruptă în profesie de cel puţin 8 ani. El trebuie sa fie membru al baroului de cel puţin 5 ani.

(2) În exercitarea atribuţiilor sale decanul emite decizii. Ele se consemnează într-un registru special, ţinut la sediul baroului, care poate fi consultat de către orice avocat interesat şi de organele U.N.B.R.

ART. 75

(1) Orice litigiu între membrii baroului în legatura cu exercitarea profesiei va fi adus la cunostinta decanului.

(2) Decanul va incerca medierea în vederea soluţionării amiabile a litigiului.

(3) Prevederile privind procedura medierii şi a arbitrajului din prezentul statut se aplica în mod corespunzător.

ART. 76

(1) Hotărârile adoptate de adunarea generală sau de consiliul baroului pot fi anulate de Consiliul U.N.B.R. numai pentru motive de nelegalitate sau de încălcare a prevederilor prezentului statut, cu respectarea autonomiei baroului.

(2) Deciziile emise de decan pot fi atacate la consiliul baroului.

§2. Uniunea Nationala a Barourilor din România

ART. 77

Toate barourile din România înfiinţate potrivit legilor privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat sunt membre de drept ale Uniunii Naţionale a Barourilor din România. Nici un barou nu poate funcţiona în afară U.N.B.R.

ART. 78

(1) U.N.B.R. este persoana juridică de interes public, înfiinţată prin Lege, cu patrimoniu propriu şi organizare de sine stătătoare.

(2) Este interzisă aproprierea, uzurparea sau utilizarea denumirii "Uniunea Nationala a Barourilor din România" ("U.N.B.R.") de către orice persoana fizica sau persoana juridică, indiferent de natura activităţii desfăşurate de către aceasta, sub sancţiunea prevăzută de lege pentru folosirea fără drept a denumirii unei persoane juridice de interes public, înfiinţată prin lege.

(3) Bugetul U.N.B.R. se formează din contribuţia barourilor, în cotele stabilite de Congresul avocaţilor. Contribuţia baroului la formarea bugetului U.N.B.R. se stabileşte în raport de numărul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei înscrişi în Tabloul barourilor şi se virează lunar, în contul special constituit în acest scop din cotele de contribuţie achitate de avocaţi în contul barourilor.

(4) Patrimoniul U.N.B.R. poate fi folosit şi în activităţi producătoare de venituri în condiţiile legii.

ART. 79

(1) Organele de conducere ale U.N.B.R. sunt:

a) Congresul avocaţilor;

b) Consiliul U.N.B.R.;

c) Comisia Permanenta a U.N.B.R.;

d) Preşedintele U.N.B.R.

(2) În cadrul U.N.B.R. se constituie şi funcţionează:

a) Comisia centrala de cenzori;

b) Comisia centrala de disciplina.

(3) Avocaţii care formează organele de conducere ale U.N.B.R. sunt avocaţi definitivi, cu o vechime neîntreruptă în profesie de minimum 8 ani.

(4) La congresele la care nu sunt alese organele profesiei pot participa, în calitate de delegaţi şi avocaţi care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (3).

ART. 80

(1) Congresul este organul suprem de conducere a profesiei de avocat.

(2) Hotărârile adoptate de congres sunt definitive şi obligatorii pentru toate organele profesiei şi pentru toţi avocaţii.

ART. 81

(1) Congresul avocaţilor se convoacă anual de către Consiliul U.N.B.R. prin preşedintele U.N.B.R.

(2) Congresul extraordinar se convoacă de către preşedintele U.N.B.R. ori de câte ori este nevoie sau la cererea a cel puţin o treime din numărul total al barourilor.

(3) Convocarea va cuprinde luna, ziua, ora, locul desfăşurării congresului şi ordinea de zi a acestuia.

(4) Decanii barourilor şi membrii Consiliului U.N.B.R. sunt membri de drept ai congresului.

(5) Din congres fac parte şi delegaţii aleşi de adunările generale ale barourilor, conform normei de reprezentare de 1 delegat la 200 de avocaţi.

(6) Numărul de delegaţi se calculează după cum urmează:

a) 1 delegat pentru barourile pana la 200 de avocaţi;

b) 2 delegaţi pentru barourile între 201 şi 400 de avocaţi;

c) 3 delegaţi pentru barourile între 401 şi 600 de avocaţi, şi asa mai departe.

ART. 82

(1) Lucrările congresului sunt conduse de către preşedintele U.N.B.R., împreună cu un prezidiu format din 8 avocaţi, ales prin vot deschis.

(2) Congresul va alege un secretariat compus din 3 avocaţi, dispoziţiile art. 69 din prezentul statut aplicându-se corespunzător.

ART. 83

(1) Hotărârile, rezoluţiile şi moţiunile se iau prin vot deschis.

(2) Alegerea organelor profesiei se face prin vot secret. Congresul alege o comisie de numarare a voturilor dintre delegaţii care nu candidează, compusa din minimum 5 membri. Votul secret se exprima prin buletine de vot introduse în urne sigilate. Pe buletinul de vot se menţionează: numele şi prenumele candidatului, funcţia pentru care candidează şi baroul din care face parte.

(3) Votul "pentru" se realizează prin lăsarea intactă a numelui şi prenumelui candidatului dorit; votul "contra" se exprima prin ştergerea numelui şi a prenumelui persoanei propuse.

(4) Vor fi nule buletinele de vot care nu corespund modelului stabilit de congres, cele care nu poarta ştampila de control, precum şi buletinele pe care numărul candidaţilor votati "pentru" este mai mare decât numărul funcţiilor pentru care se candidează.

ART. 84

(1) Congresul avocaţilor alege Consiliul U.N.B.R.

(2) Consiliul U.N.B.R. este format din decanii barourilor şi din reprezentanţi ai barourilor, aleşi de Congres, potrivit următoarei norme de reprezentare:

a) un reprezentant, pentru barourile cu pana la 500 de avocaţi;

b) doi reprezentanţi pentru barourile care au peste 500 de avocaţi şi câte 2 reprezentanţi pentru fiecare mie care depăşeşte prima mie de avocaţi.

(3) Consiliul U.N.B.R. se convoacă trimestrial în şedinţe ordinare sau în situaţii excepţionale în şedinţe extraordinare de către preşedintele U.N.B.R. Preşedintele U.N.B.R. va convoca Consiliul U.N.B.R. şi la cererea a cel puţin unei treimi din numărul membrilor consiliului U.N.B.R.

(4) Conducerea şedinţelor Consiliului U.N.B.R. revine preşedintelui acestuia, asistat de către vicepreşedinţi şi alţi 3 consilieri.

(5) Prevederile art. 69 din prezentul statut se vor aplica în mod corespunzător.

ART. 85

(1) Consiliul U.N.B.R. îşi desfăşoară activitatea în comisii de lucru şi în plen, potrivit Regulamentului de desfăşurare a şedinţei Consiliului U.N.B.R., adoptat de către acesta.

(2) Consiliul U.N.B.R. adopta decizii şi hotărâri obligatorii. La cererea majorităţii barourilor hotărârile consiliului pot fi atacate, pentru nelegalitate, la Congresul avocaţilor, în prima sa şedinţa.

ART. 86

(1) Comisia Permanenta a U.N.B.R. se întruneşte înaintea şedinţelor Consiliului U.N.B.R. şi ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui U.N.B.R.

(2) Comisia Permanenta asigura activitatea permanenta a U.N.B.R. Şedinţele Comisiei Permanente sunt conduse de preşedintele U.N.B.R.

(3) În desfăşurarea activităţii curente Comisia Permanenta a U.N.B.R. emite decizii şi dispoziţii, în condiţiile prevăzute de lege. Deciziile şi dispoziţiile au caracter obligatoriu şi pot fi atacate cu plângere de către cei interesaţi, în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.

ART. 87

În cadrul U.N.B.R. se constituie şi funcţionează un aparat tehnic administrativ conform hotărârii Comisiei Permanente a U.N.B.R.

ART. 88

(1) Plângerea introdusă impotriva actelor emise de organele profesiei nu este suspensivă de executare, cu excepţia cazurilor prevăzute de Lege şi de prezentul statut.

(2) Organul competent sa soluţioneze plângerea poate, pentru motive bine întemeiate, sa dispună suspendarea efectelor actului atacat, pana la soluţionarea plângerii.

CAP. III

Activitatea profesională a avocatului

SECŢIUNEA 1

Conţinutul activităţii profesionale

§1. Consultaţii şi cereri cu caracter juridic

ART. 89

Consultatiile juridice pot fi acordate în scris sau verbal în domenii de interes pentru client, precum:

a) redactarea şi/sau furnizarea către client, prin orice mijloace, după caz, a opiniilor juridice şi informaţiilor cu privire la problematica solicitată a fi analizata;

b) elaborarea de opinii legale;

c) elaborarea proiectelor de acte juridice (contracte, convenţii, statute etc.) şi asistarea clientului la negocierile referitoare la acestea;

d) elaborarea proiectelor de acte normative;

e) participarea în calitate de consultant la activitatea organelor deliberative ale unei persoane juridice, în condiţiile legii;

f) orice alte consultaţii în domeniul juridic.

ART. 90

Avocatul poate întocmi şi formula în numele şi/sau interesul clientului cereri, notificări, memorii sau petiţii către autorităţi, instituţii şi alte persoane, în scopul ocrotirii şi apărării drepturilor şi intereselor legitime ale acestuia.

§2. Asistarea şi reprezentarea clienţilor

ART. 91

(1) În condiţiile legii avocatul asigura asistenta şi reprezentare juridică în fata instanţelor judecătoreşti, a organelor de urmărire penală, a autorităţilor cu atribuţii jurisdicţionale, a notarilor publici şi a executorilor judecătoreşti, a organelor administraţiei publice, a instituţiilor şi a altor persoane juridice, pentru apărarea şi reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale persoanelor.

(2) Asistarea şi reprezentarea clientului cuprinde toate actele, mijloacele şi operaţiunile permise de lege şi necesare ocrotirii şi apărării intereselor clientului.

§3. Atestarea identităţii părţilor, a conţinutului şi a datei actelor prezentate spre autentificare

ART. 92

(1) Un act juridic semnat în fata avocatului, care poarta o încheiere, o rezoluţie, o ştampila sau un alt mijloc verificabil de atestare a identităţii părţilor, a consimţământului şi a datei actului poate fi prezentat notarului spre autentificare.

(2) Avocatul este obligat sa ţină evidenta actelor întocmite conform art. 3 alin. (1) lit. c) din Lege, şi sa le păstreze în arhiva sa profesională, în ordinea întocmirii lor.

§4. Activităţi de mediere

ART. 93

(1) Medierea este o modalitate de soluţionare a conflictelor, alternativa procesului obişnuit sau arbitral.

(2) Medierea este o negociere asistată de un terţ (mediatorul), respectiv o tehnica consensuala de rezolvare a conflictelor, constând într-o comunicare permanent orientata către încheierea unei înţelegeri între părţi care au atât interese comune, cat şi divergenţe. Mediatorul propune părţilor în procedura de mediere o soluţie, fără a avea atributia de a o impune acestora. Părţile în procedura de mediere pot accepta sau refuza, în scris, propunerea finala de mediere (tranzacţia).

(3) Medierea are un caracter voluntar şi se bazează pe convenţia părţilor (acord de mediere) de a rezolva o disputa sau o neînţelegere.

(4) Medierea este guvernata de principiul confidenţialităţii.

(5) Medierea este o procedura autonomă de reglementare a disputelor, conflictelor sau diferendelor intervenite între persoanele fizice şi/sau juridice.

ART. 94

(1) Acordul de mediere poate fi încheiat sub forma unei clauze contractuale sau sub forma unei convenţii separate.

(2) Părţile, prin acordul lor de mediere, pot alege un avocat pe care îl împuternicesc cu atribuţii de mediere. În exerciţiul atributiei de mediere, avocatul are următoarele îndatoriri:

a) de a se informa în legatura cu conflictul şi cu poziţia fiecăreia dintre părţi;

b) de a informa părţile asupra drepturilor şi obligaţiilor acestora, fiindu-i interzis sa dea consultaţii juridice;

c) de a facilita sau de a intermedia comunicarea între părţi; comunicarea nu necesita prezenta fizica a părţilor, avocatul putând comunica şi separat cu fiecare dintre acestea, cu informarea lor prealabilă;

d) de a redacta propunerea de soluţie sub forma unei tranzacţii, parţiale sau totale, după caz.

(3) În procedura de mediere, părţile pot fi asistate de avocaţi, alţii decât avocatul mediator.

ART. 95

(1) Avocatul însărcinat cu medierea este impartial şi neutru în activitatea sa. El poate oferi informaţii juridice părţilor, dar îi este interzis sa încheie contracte de asistenta juridică cu acestea în legatura cu obiectul medierii, distinct de contractul de asistenta juridică în baza căruia se realizează medierea. Avocatul însărcinat cu medierea nu poate impune părţilor un compromis şi nu are dreptul de a incerca, dincolo de vointa concordanta a părţilor, un anume rezultat al medierii. Avocatul mediator trebuie sa respecte egalitatea părţilor şi punctele lor de vedere.

(2) Avocatul mediator trebuie sa faciliteze comunicarea între părţi, în acest scop fiind dator sa se asigure de o buna cunoaştere a drepturilor şi obligaţiilor părţilor. El este dator sa se asigure ca realizarea drepturilor şi intereselor legitime nu vor fi tergiversate prin folosirea abuzivă a medierii. Avocatul mediator însărcinat cu medierea trebuie sa se asigure de rapiditatea, flexibilitatea şi confidenţialitatea procedurii, precum şi de rezonabilitatea rezultatului soluţionării conflictului.

(3) Avocatul mediator este obligat sa păstreze confidenţialitatea asupra dezbaterilor şi asupra informaţiilor obţinute în procesul de mediere, inclusiv după semnarea acordului final de mediere (tranzacţie) sau, după caz, în perioada ulterioara încetării medierii.

(4) În caz de litigiu, avocatul mediator nu poate fi desemnat avocat al nici uneia dintre părţi. Între activitatea de mediator şi de arbitru nu exista incompatibilitate.

ART. 96

Rezultatul medierii poate consta atât într-o reparatie, cat şi într-o recunoaştere reciprocă, prezentarea oficială de scuze, armonizarea intereselor părţilor, în vederea ameliorării relaţiilor lor viitoare etc. Rezultatul medierii se consemnează într-o tranzacţie, care are efectele prevăzute de lege.

ART. 97

(1) Medierea poate fi utilizata în toate cazurile în care, potrivit legii, părţile pot încheia un compromis, cu respectarea dispoziţiilor de ordine publica.

(2) În litigiile comerciale avocatul mediator poate participa, în aceasta calitate, în procedura concilierii prealabile pentru rezolvarea parţială sau totală a disputelor angajate între părţi.

§5. Activităţi fiduciare

ART. 98

(1) Avocatul are dreptul sa desfăşoare activităţi fiduciare, în numele şi pe seama clientului, cu respectarea prevederilor legii şi ale prezentului statut.

(2) Activităţile fiduciare exercitate de avocat pot consta în:

a) primirea în depozit, în numele şi pe seama clientului, de fonduri financiare şi bunuri, rezultate din valorificarea de titluri executorii după finalizarea unui litigiu, a unei medieri, a procedurii succesorale sau a lichidării unui patrimoniu;

b) plasarea şi valorificarea, în numele şi pe seama clientului, a fondurilor financiare şi a bunurilor încredinţate;

c) administrarea, în numele şi pe seama clientului, a fondurilor sau a valorilor în care acestea au fost plasate.

ART. 99

În exercitarea activităţilor fiduciare, avocatul trebuie:

a) sa respecte întocmai limitele şi durata mandatului încredinţat, expres prevăzut în contractul de asistenta juridică special încheiat. Când mandatul comporta împuternicirea de a dispune de fonduri, bunuri sau valori ori de a instraina bunurile clientului, avocatul poate proceda la efectuarea acestor operaţiuni, numai dacă acest lucru este în mod expres stipulat în mandat sau, în lipsa unei astfel de clauze, numai după ce va fi autorizat în mod special şi în scris de către client;

b) sa acţioneze cu buna-credinţa, profesionalism şi cu diligenta unui bun proprietar, fără sa se abata de la regulile specifice activităţii profesionale;

c) sa administreze afacerile încredinţate în interesul exclusiv al clientului;

d) sa nu influenteze clientul, direct sau indirect, în scopul de a obţine beneficii proprii, în afară onorariului de avocat.

e) sa informeze corect şi cu promptitudine clientul cu privire la executarea mandatului fiduciar şi a rezultatelor obţinute.

ART. 100

În executarea mandatului avocatul poate sa desfăşoare:

a) activităţi de consultanţa;

b) operaţiuni de conservare a substanţei şi valorii fondurilor financiare şi bunurilor încredinţate;

c) operaţiuni de plasare a fondurilor în active mobiliare sau imobiliare, valori mobiliare şi alte instrumente financiare, în condiţiile legii;

d) administrarea şi valorificarea plasamentelor efectuate prin contractarea de operaţiuni materiale şi efectuarea de operaţiuni juridice menite sa sporeasca valoarea şi lichiditatea plasamentelor;

e) activităţi conexe cum ar fi completarea declaraţiilor de impozit şi plata acestora şi a celorlalte datorii ale clientului legate de administrarea unor asemenea proprietăţi; culegerea fructelor şi încasarea veniturilor sau a altor rezultate ale investiţiilor; mijlocirea/medierea operaţiunilor financiare etc;

f) orice operaţiuni în numerar privind plati, încasări, efectuari de depozite bancare, compensări, rambursări impuse de natura activităţii încredinţate.

ART. 101

(1) Avocatul va deschide, pentru fiecare client pentru care desfăşoară activităţi fiduciare un cont la o banca reputata (cont fiduciar) destinat depozitarii de fonduri fiduciare.

(2) Prin fonduri fiduciare, în sensul prezentului articol, se înţelege orice suma primită de către avocat, cu titlu de fond iniţial sau rezultată din valorificarea acestuia sau a bunurilor încredinţate.

(3) În contul fiduciar nu pot fi depozitate alte sume decât fonduri fiduciare.

ART. 102

(1) Toate plăţile legate de activităţile fiduciare efectuate pentru acelaşi client vor fi efectuate din contul fiduciar iar toate încasările rezultate din activităţile fiduciare vor fi colectate în contul fiduciar al clientului respectiv.

(2) Avocatul va transmite clientului un extras al contului fiduciar cel puţin o data la trei luni, dacă în contractul de asistenta juridică nu se prevede o perioada mai scurta.

ART. 103

Avocatul poate retrage sau autoriza retragerea fondurilor fiduciare din contul fiduciar, precum şi instructa efectuarea de plati din acesta doar în următoarele situaţii:

a) pentru efectuarea de plasamente sau cheltuieli în condiţiile şi limitele mandatului fiduciar;

b) la instrucţiunea expresă a clientului, dar cu posibilitatea reţinerii contravalorii onorariilor agreate pentru activităţile fiduciare;

c) în baza unei hotărâri judecătoreşti;

d) în baza contractului de asistenta juridică, pentru încasarea onorariilor legate de activităţile fiduciare desfăşurate;

e) în cazul în care este în curs o procedura executionala privind bunurile sau fondurile administrate.

ART. 104

Avocatul nu are dreptul sa retragă fonduri sau sa efectueze plati din contul fiduciar atunci când clientul i-a adus la cunostinta în scris opoziţia sa.

ART. 105

Este permisă încheierea unui contract de asistenta juridică care sa prevadă plata, în parte, a onorariului pentru activităţi fiduciare, condiţionate de un eveniment care sa aibă loc sau de un rezultat care sa fie atins.

ART. 106

Avocatul are obligaţia sa păstreze evidente scrise ale tuturor operaţiunilor efectuate în baza sau în legatura cu un mandat fiduciar (contracte, corespondenta, rapoarte de evaluare, extrase de cont etc). În cazul în care clientul solicita originalul acestor evidente, avocatul e îndreptăţit sa păstreze fotocopii pe format de hârtie sau electronic.

ART. 107

(1) Avocatul are obligaţia sa păstreze cel puţin un registru sau un sistem echivalent de înregistrare care sa arate separat, pentru fiecare client pentru care a desfăşurat activităţi fiduciare:

a) identitatea clientului pe seama căruia fondurile şi/sau bunurile sunt primite şi/sau administrate;

b) un inventar al bunurilor primite respective rambursate şi valoarea fondurilor primite şi rambursate precum şi data primirii şi sursa fondurilor şi bunurilor şi data rambursarii acestora sau al rezultatului administrării şi valorificării acestora;

c) operaţiunile fiduciare efectuate cu indicarea datei, părţilor, valorii şi tipului operaţiunii.

(2) Avocatul este obligat sa înregistreze prompt fiecare tranzacţie fiduciara şi, în orice caz, nu mai târziu de 3 zile lucrătoare de la efectuarea lor.

ART. 108

Avocatul are obligaţia sa păstreze evidentele legate de activităţile fiduciare pe o perioada de cel puţin 10 ani.

§6. Activităţi de stabilire temporară a sediului unor societăţi comerciale şi înregistrarea acestora, în numele şi pe seama clientului, a părţilor de interes, a părţilor sociale sau a acţiunilor societăţilor astfel înregistrate

ART. 109

Stabilirea temporară a sediului unor societăţi comerciale la sediul profesional al avocatului presupune utilizarea sediul profesional al avocatului pentru scopul limitat al constituirii legale şi autorizării functionarii societăţii comerciale sau, după caz, pentru mutarea sediului ori pentru stabilirea unui sediu secundar al societăţii în cauza.

ART. 110

(1) în vederea stabilirii temporare a sediului societăţii comerciale în cauza, avocatul va întocmi şi semna cu reprezentantul societăţii un contract separat de asistenta juridică având acest obiect.

(2) Perioada pentru care sediul societăţii în cauza este stabilit la sediul profesional al avocatului nu poate depăşi 1 an iar dovada sediului se face cu contractul de asistenta juridică.

ART. 111

Avocatul poate îndeplini orice formalităţi legale necesare în vederea înregistrării, în numele şi pe seama clientului, a societăţilor comerciale, a părţilor de interes, a părţilor sociale şi a acţiunilor, în condiţiile legii.

ART. 112

Avocatul va întocmi şi păstra registre de părţi de interes, părţi sociale sau de acţiuni, emise de societăţile înregistrate de acesta în numele şi pe seama clientului. Avocatul poate efectua, la cererea clientului, operaţiuni în aceste registre, inclusiv cesiuni şi constituiri de garanţii şi poate emite, la cererea persoanei îndreptăţite, extrase din aceste registre, în condiţiile legii.

SECŢIUNEA a 2-a

Relaţiile dintre avocat şi client

§1. Principiile şi regulile de baza ale relatiei dintre avocat şi client

ART. 113

(1) Dreptul avocatului de a asista, a reprezenta ori a exercita orice alte activităţi specifice profesiei se naşte din contractul de asistenta juridică, încheiat în forma scrisă, între avocat şi client ori mandatarul acestuia.

(2) Forma, conţinutul şi efectele contractului de asistenta juridică sunt stabilite prin prezentul Statut.

(3) Avocatul nu poate acţiona decât în limitele contractului încheiat cu clientul sau, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.

ART. 114

(1) În exercitarea profesiei sale avocatul este independent.

(2) Activitatea avocatului nu poate fi motivată decât în interesul clientului, apreciat în limitele legii, ale prezentului statut şi ale codului deontologic.

(3) Constituie atingere a independentei avocatului şi, ca atare, trebuie evitate şi inlaturate de către avocat, prin orice mijloace legale:

a) existenta unui interes propriu ori al persoanelor apropiate lui în cauza care i-a fost încredinţată;

b) prestarea de activităţi avocatiale în scopul de a se face placut clienţilor, magistraţilor sau publicului;

c) prestarea de activităţi avocatiale din simpla complezenta;

d) existenta oricăror presiuni în scopul nerespectării secretului profesional.

ART. 115

Avocatul trebuie sa depună toată diligenta pentru apărarea libertăţilor, drepturilor şi intereselor legitime ale clientului.

ART. 116

Avocatul este dator sa îşi sfatuiasca clientul cu promptitudine, în mod constiincios, corect şi cu diligenta. Avocatul îşi informează clientul cu privire la evoluţia cazului ce i-a fost încredinţat.

ART. 117

Probitatea, spiritul de dreptate şi onestitatea avocatului sunt condiţii ale credibilitatii avocatului şi profesiei.

ART. 118

Avocatul este confidentul clientului în legatura cu cazul încredinţat. Confidenţialitatea şi secretul profesional garantează încrederea în avocat şi constituie obligaţii fundamentale ale avocatului.

ART. 119

(1) Avocatul nu trebuie sa fie sfatuitorul şi nici reprezentantul sau apărătorul a mai mult de un client într-una şi aceeaşi cauza, atunci când interesele clienţilor sunt conflictuale sau când exista, în mod real, riscul de a aparea un astfel de conflict de interese.

(2) Avocatul trebuie sa se abţină sa se mai ocupe de cauzele tuturor clienţilor implicaţi, atunci când intervine un conflict între interesele acestora, când secretul profesional risca sa fie violat sau când independenta sa risca sa fie ştirbită.

(3) Avocatul nu poate accepta o cauza a unui nou client, dacă secretul informaţiilor încredinţate de un client anterior risca sa fie afectat sau atunci când cunoaşterea de către avocat a cauzelor unui client anterior îl favorizează nejustificat pe noul client.

(4) În cazul în care avocaţii practica profesia într-o forma asociativa, în colaborare sau în conlucrare cu alţi avocaţi, dispoziţiile alin. (1) - (3) se aplica tuturor avocaţilor.

ART. 120

Exista conflict de interese, în situaţiile în care:

a) în activitatea de consultanţa, când la data solicitării sale, avocatul care are obligaţia de a da clientului sau o informaţie completa, loiala şi fără rezerve, nu-şi poate îndeplini misiunea fără a compromite interesele unuia sau a mai multor clienţi, prin analiza situaţiei prezentate, prin utilizarea mijloacelor juridice preconizate, fie prin concretizarea rezultatului urmărit;

b) în activitatea de asistare şi de apărare, atunci când la data sesizării sale, asistarea mai multor părţi ar determina avocatul sa prezinte o alta apărare, diferita de aceea pentru care ar fi optat, dacă i-ar fi fost încredinţată apărarea intereselor unei singure părţi, inclusiv în ceea ce priveşte tehnicile şi mijloacele profesionale ale apărării.

c) prin modificarea sau evoluţia situaţiei ce i-a fost prezentată iniţial, avocatul descoperă una dintre dificultăţile arătate la lit. a) şi b).

ART. 121

Nu exista conflict de interese:

a) atunci când, după ce şi-a informat clienţii şi a primit acordul acestora, avocatul, în exercitarea diferitelor sale activităţi va incerca sa concilieze contrarietatea de interese;

b) atunci când, în acord deplin cu clienţii, avocatul îi consiliaza ca, plecand de la situaţia ce i-a fost prezentată, sa adopte o strategie comuna, sau dacă, în cadrul unei negocieri, avocaţii care sunt membri ai aceleiaşi forme de exercitare a profesiei intervin separat pentru clienţi diferiţi care sunt însă informati cu privire la aceasta apartenenţa comuna;

c) atunci când, după ce avocatul aduce la cunostinta fiecăruia dintre clienţii potenţial afectaţi de asistenta juridică acordată, existenta sau posibilitatea creării unui conflict de interese, precum şi eventualele consecinţe nefavorabile ale acestuia, fiecare dintre respectivii clienţi îşi dau acordul expres şi prealabil cu privire la prestarea activităţii de asistenta juridică.

ART. 122

Cu excepţia unui acord între părţi, avocatul trebuie sa se abţină de la a se ocupa de cauzele tuturor clienţilor implicaţi, atunci când se iveşte un conflict de interese, când avocatul apreciază ca nu poate asigura apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale fiecărui client în parte, când secretul profesional risca sa fie violat sau când independenta sa risca sa fie lezata.

ART. 123

Avocatul va incerca în momentele oportune sa-şi consilieze clientul cu privire la posibilitatea soluţionării unui conflict pe cale amiabila sau printr-o cale legală alternativa, apta a protegui drepturile şi interesele legitime ale acestuia.

ART. 124

(1) Avocatul este obligat sa se asigure de răspundere profesională.

(2) Condiţiile asigurării de răspundere profesională sunt prevăzute de prezentul statut şi pot fi stabilite, în cazul formelor asociative de exercitare a profesiei, conform regulilor stabilite între avocaţi.

(3) Obligaţia de asigurare de răspundere civilă este permanenta. Suma asigurata nu poate fi mai mica decât cea prevăzută în statutul profesiei.

(4) Prin contract, părţile pot stabili limitele răspunderii vocatului. Clauzele de exonerare totală de răspundere profesională sunt socotite nescrise.

ART. 125

(1) Avocatul este obligat sa verifice identitatea exactă a clientului sau ori a persoanei care îi încredinţează cazul.

(2) În exercitarea activităţii fiduciare, precum şi în orice situaţie în care avocaţii sunt autorizaţi sa administreze ori sa gestioneze fondurile clienţilor, acestora le este interzis sa primească sau sa administreze ori sa gestioneze fonduri care nu corespund în mod riguros mandatului sau gestiunii încredinţate.

(3) Când participa la o operaţie juridică avocatul are obligaţia de a se retrage din cauza de îndată ce suspecteaza în mod serios ca respectiva operaţie ar avea drept rezultat o spalare de bani şi când clientul nu înţelege sa renunţe la operatia în sine.

§2. Contractul de asistenta juridică

I. Forma şi conţinutul contractului de asistenta juridică

ART. 126

(1) Contractul de asistenta juridică este încheiat în forma scrisă, cerută ad probationem. El trebuie sa îndeplinească toate condiţiile cerute de lege pentru încheierea valabilă a unei convenţii şi dobândeşte data certa prin înregistrarea sa în registrul oficial de evidenta al avocatului, indiferent de modalitatea în care a fost încheiat.

(2) Contractul de asistenta juridică poate fi încheiat şi prin orice mijloc de comunicare la distanta, care poate reproduce legal semnăturile părţilor. În acest caz, data încheierii contractului este data la care avocatul a luat cunostinta de semnarea contractului de către client. Se prezuma ca avocatul a luat cunostinta de încheierea contractului la următoarele date:

a) data la care contractul a sosit prin fax sau e-mail (semnatura electronica) la sediul profesional al avocatului; dacă transmisiunea prin fax are loc după ora 19.00, se prezuma ca avocatul a luat cunostinta în ziua lucrătoare următoare zilei transmisiunii;

b) data primirii contractului semnat prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

(3) Contractul de asistenta juridică poate lua forma unei scrisori de angajament care sa indice raporturile juridice dintre avocat şi destinatarul scrisorii, inclusiv serviciile avocatiale şi onorariul, semnată de avocat şi transmisă clientului. În cazul în care clientul semnează scrisoarea sub orice menţiune expresă de accept a conţinutului scrisorii, aceasta dobândeşte valoarea unui contract de asistenta juridică.

(4) Contractul de asistenta juridică poate fi încheiat, în mod excepţional, şi în forma verbală în fata unei autorităţi sau a oricăror persoane fizice sau juridice cu condiţia ca acestea sa ateste ca au fost de fata la exprimarea acordului de vointa între avocat şi client. Contractul în forma scrisă va fi încheiat în cel mai scurt timp posibil.

(5) În cazul în care avocatul şi clientul convin, o terta persoana poate fi beneficiarul serviciilor avocatiale stabilite prin contract, dacă terţul accepta, chiar şi tacit, încheierea contractului în astfel de condiţii.

(6) Avocatul va tine o evidenta stricta a contractelor încheiate într-un registru special şi va păstra în arhiva sa un exemplar original al fiecărui contract şi un duplicat sau o copie după orice împuternicire de reprezentare primită în executarea contractelor.

ART. 127

(1) Contractul de asistenta juridică trebuie sa cuprindă în mod obligatoriu următoarele:

a) datele de identificare ale formei de exercitare a profesiei, denumirea, sediul profesional şi reprezentantul acesteia;

b) datele de identificare ale clientului: se indica persoana reprezentantului legal precum şi mandatarul clientului, dacă este cazul;

c) obiectul contractului, care poate fi limitat la una sau mai multe dintre activităţile prevăzute de art. 3 din Lege sau poate avea caracter general, dând dreptul avocatului la acte de administrare şi conservare a patrimoniului clientului;

d) onorariul;

e) atestarea identităţii clientului sau a reprezentantului acestuia;

f) modul de soluţionare a litigiilor între avocat şi client;

g) semnăturile părţilor.

(2) Lipsa elementelor prevăzute la alin. (1) lit. a) b), c) şi d) e) şi g) atrage nevalabilitatea contractului dacă s-a produs o vătămare ce nu poate fi altfel remediata.

(3) Modelul contractului de asistenta juridică este cuprins în anexa nr. I la prezentul statut.

ART. 128

Părţile pot modifica contractul de asistenta juridică, cu respectarea dispoziţiilor legale, a prezentului statut şi, după caz, a condiţiilor prevăzute în contract. În acest caz, dispoziţiile art. 131 din prezentul statut rămân aplicabile.

ART. 129

(1) Contractul de asistenta juridică investit cu formula executorie, în condiţiile legii, constituie titlu executoriu cu privire la restantele din onorariu şi alte cheltuieli efectuate de avocat în interesul clientului.

(2) Procedura de executare este cea prevăzută de dispoziţiile Codului de procedura civilă.

ART. 130

Cheltuielile efectuate de avocat în interesul procesual al clientului se estimeaza anticipat la momentul încheierii contractului şi se desocotesc pe măsura informării documentate a clientului cu privire la cuantumul şi destinaţia lor. Părţile pot suplimenta aceste cheltuieli, pe parcursul derulării contractului, prin acte adiţionale.

ART. 131

(1) Contractul de asistenta juridică prevede în mod expres întinderea puterilor pe care clientul le conferă avocatului. În baza acestuia, avocatul se legitimează fata de terţi prin împuternicirea avocaţială întocmită conform anexei nr. II la prezentul statut.

(2) În lipsa unor prevederi contrare, avocatul este împuternicit sa efectueze orice act specific profesiei pe care îl considera necesar pentru realizarea intereselor clientului.

(3) Pentru activităţile prevăzute expres în cuprinsul obiectului contractului de asistenta juridică, acesta reprezintă un mandat special, în puterea căruia avocatul poate încheia, sub semnatura privată sau în forma autentică, acte de conservare, administrare, sau dispoziţie în numele şi pe seama clientului.

ART. 132

(1) Pentru activitatea sa profesională avocatul are dreptul la onorariu şi la acoperirea tuturor cheltuielilor făcute în interesul clientului sau.

(2) Onorariile vor fi stabilite în raport de dificultatea, amploarea sau durata cazului.

(3) Stabilirea onorariilor avocatului depinde de fiecare dintre următoarele elemente:

a) timpul şi volumul de munca solicitată pentru executarea mandatului primit sau activităţii solicitate de client;

b) natura, noutatea şi dificultatea cazului;

c) importanta intereselor în cauza;

d) împrejurarea ca acceptarea mandatului acordat de client îl impiedica pe avocat sa accepte un alt mandat, din partea unei alte persoane, dacă aceasta împrejurare poate fi constatată de client fără investigaţii suplimentare;

e) notorietatea, titlurile, vechimea în munca, experienta, reputaţia şi specializarea avocatului;

f) conlucrarea cu experţi sau alţi specialişti impusa de natura, obiectul, complexitatea şi dificultatea cazului;

g) avantajele şi rezultatele obţinute pentru profitul clientului, ca urmare a muncii depuse de avocat;

h) situaţia financiară a clientului;

i) constrangerile de timp în care avocatul este obligat de împrejurările cauzei sa acţioneze pentru a asigura servicii legale performanţe.

ART. 133

(1) Onorariile se stabilesc liber între avocat şi client, în limitele legii şi ale statutului profesiei. Este interzisă fixarea de onorarii minime, recomandate sau maxime de către organele profesiei, de către formele de exercitare a profesiei de avocat sau de către avocaţi.

(2) Onorariile se determina şi se prevăd în contractul de asistenta juridică la data încheierii acestuia între avocat şi client, înainte de începerea asistenţei şi/sau reprezentării clientului.

(3) În cazul în care împrejurările concrete impun asigurarea asistenţei şi/sau reprezentării imediate şi nu se poate încheia un contract de asistenta juridică, avocatul este obligat sa transmită clientului, în cel mai scurt timp posibil, o comunicare, prin care sa aducă la cunostinta clientului onorariile pe care le propune pentru asistenta şi/sau reprezentare. În absenta unei instrucţiuni exprese a clientului privind încetarea asistenţei şi/ sau reprezentării, ori a unei comunicări prin care clientul îşi exprima expres dezacordul în privinta onorariilor, se considera onorariile propuse prin comunicarea facuta de avocat ca fiind acceptate.

(4) În toate situaţiile, onorariile vor fi prevăzute în contractul de asistenta juridică ce urmează sa fie încheiat în forma scrisă.

(5) Onorariile pot fi stabilite şi în moneda străină, sub condiţia ca plata acestora sa respecte prevederile privind regimul legal al plăţilor.

ART. 134

(1) Onorariile pot fi stabilite astfel:

a) onorarii orare;

b) onorarii fixe (forfetare);

c) onorarii de succes.

d) onorarii formate din combinarea criteriilor de la lit. a), b) şi c).

(2) Onorariul orar este stabilit pe ora de lucru, respectiv o suma fixa de unităţi monetare cuvenită avocatului pentru fiecare ora de servicii profesionale pe care o prestează clientului.

(3) Onorariul fix (forfetar) consta într-o suma fixa cuvenită avocatului pentru un serviciu profesional sau pentru categorii de astfel de servicii profesionale pe care îl prestează sau, după caz, le prestează clientului.

(4) Onorariul orar şi fix (forfetar) se datorează avocatului indiferent de rezultatul obţinut prin prestarea serviciilor profesionale.

(5) Avocatul poate sa primească de la un client onorarii periodice, inclusiv sub forma forfetara.

(6) Avocatul are dreptul ca în completarea onorariului fixat sa solicite şi sa obţină şi un onorariu de succes, cu titlu complementar, în funcţie de rezultat sau de serviciul furnizat. În cauzele penale, onorariul de succes nu poate fi practicat decât în legatura cu latura civilă a cauzei. Onorariul de succes consta într-o suma fixa sau variabila stabilită pentru atingerea de către avocat a unui anumit rezultat. Onorariul de succes poate fi convenit împreună cu onorariul orar sau fix.

ART. 135

(1) Este interzis avocatului sa-şi fixeze onorariile în baza unui pact "de quota litis".

(2) Pactul "de quota litis" este o convenţie încheiată între avocat şi clientul sau, înainte de soluţionarea definitiva a unei cauze, convenţie care fixează exclusiv totalitatea onorariilor avocatului, în funcţie de rezultatul judiciar al cauzei, indiferent dacă aceste onorarii constau într-o suma de bani, un bun sau orice alta valoare.

(3) Onorariile reprezentând dobândirea, sub orice forma, a unor "aporturi din afacere" (activitatea juridică realizată de către avocat) sunt interzise.

ART. 136

Avocatul poate percepe onorarii numai de la clientul sau ori de la un mandatar al acestuia.

ART. 137

(1) La cererea oricăreia dintre părţi, contestaţiile şi reclamaţiile privind onorariile se soluţionează de decanul baroului, prin decizie motivată, după ascultarea părţilor.

(2) Soluţionarea contestaţiilor şi reclamatiilor se face prin aplicarea principiilor medierii şi încercarea de conciliere a părţilor, în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării contestaţiei sau reclamaţiei.

(3) Decizia decanului poate fi atacată la consiliul baroului de partea interesată.

(4) Consiliul baroului hotărăşte cu privire la legalitatea şi temeinicia deciziei decanului, fără participarea la vot a acestuia. Părţile interesate pot fi invitate pentru a da lămuriri şi explicaţii.

(5) Consiliul baroului se pronunţa în termen de cel mult 30 de zile de la data sesizării, prin hotărâre motivată, care va fi comunicată în cel mult 15 zile de la data pronunţării.

(6) Legalitatea hotărârii consiliului baroului poate fi verificata în condiţiile legii de Consiliul U.N.B.R. la sesizarea decanului sau a partii interesate, în termen de 15 zile de la comunicare.

II. Efectele contractului de asistenta juridică

ART. 138

(1) În cazul în care se angajează sa asiste şi/sau sa reprezinte un client într-o procedura legală, avocatul îşi asuma obligaţii de diligenta.

(2) Avocatul trebuie sa asiste şi sa reprezinte clientul cu competenta profesională prin folosirea cunoştinţelor juridice adecvate, abilităţilor practice specifice şi prin pregătirea rezonabil necesară pentru asistarea sau reprezentarea concretă a clientului.

(3) Avocatul este obligat sa se abţină sa se angajeze ori de câte ori nu poate acorda o asistenta şi reprezentare competente.

(4) Asistarea şi reprezentarea clientului impun diligenta profesională adecvată, pregătirea temeinica a cauzelor, dosarelor şi proiectelor, cu promptitudine, potrivit naturii cazului, experienţei şi crezului sau profesional.

(5) În situaţii şi împrejurări care prezintă caracter de urgenta pentru salvgardarea şi/sau protejarea drepturilor şi intereselor clientului, avocatul poate asista şi angaja clientul chiar şi în măsura în care în acel moment nu poseda o competenta profesională adecvată cu natura cauzei, dacă prin întârziere s-ar aduce atingere drepturilor şi intereselor clientului. În astfel de situaţii avocatul se va limita doar la ceea ce în mod rezonabil este necesar potrivit cu circumstanţele şi cu prevederile legale.

(6) Competenta profesională adecvată presupune analiza şi cercetarea atenta a împrejurărilor de fapt, a aspectelor legale ale problemelor juridice incidente la situaţia de fapt, pregătirea adecvată şi adaptarea permanenta a strategiei, tacticilor, tehnicilor şi metodelor specifice în raport de evoluţia cauzei, a dosarului sau a lucrării în care avocatul este angajat.

ART. 139

(1) Avocatul îşi va reprezenta clientul cu diligenta unui bun profesionist, în limitele legii.

(2) Avocatul se va abţine ca intentionat:

a) sa ignore obiectivele şi scopurile reprezentării stabilite de către client, astfel încât sa esueze în atingerea lor prin mijloace rezonabile, permise de lege şi de statutul profesiei;

b) sa prejudicieze un client pe durata relaţiilor profesionale.

(3) Avocatul va acţiona cu promptitudine în reprezentarea clientului, potrivit cu natura cauzei. Avocatul nu este ţinut sa acţioneze exclusiv în obţinerea de avantaje pentru clientul sau în confruntarea cu adversarii. Strategiile şi tacticile stabilite de avocat trebuie sa conducă activitatea acestuia pe principiul folosirii demersurilor profesionale în favoarea clientului.

(4) Avocatul este obligat sa respecte secretul profesional în privinta strategiilor, tacticilor şi acţiunilor preconizate şi desfăşurate pentru client.

(5) Avocatul va tine permanent sub control gradul sau de ocupare profesională şi extraprofesionala, astfel încât sa poată trata adecvat fiecare cauza, potrivit cu natura împrejurărilor şi specificul cauzei. El va fi ţinut sa refuze un client, ori de câte ori este constient ca nu poate oferi clientului cu promptitudine serviciul profesional solicitat.

(6) Neglijarea cauzelor clientului, absenta nejustificată în mod repetat, fără asigurarea unei substituiri legale şi competente cu acordul prealabil al clientului, constituie abatere disciplinară.

(7) Avocatul va trata cu respect şi curtoazie orice persoana implicata în procedurile legale în care asista sau reprezintă clientul şi se va abţine de la metode sicanatorii şi prejudiciabile pentru terţe părţi, dacă acestea sunt evident indiferente şi irelevante intereselor clientului reprezentat.

ART. 140

(1) În activitatea de consiliere, avocatul va acţiona cu tact şi rabdare pentru a infatisa şi a explica clientului toate aspectele cazului în care îl asista şi/ sau îl reprezintă pe client. Avocatul va cauta sa folosească cel mai potrivit limbaj în raport de starea şi experienta clientului, pentru ca acesta sa aibă o reprezentare corecta şi completa asupra situaţiei sale juridice.

(2) Avocatul se va consulta adecvat cu clientul pentru a stabili scopul, modalităţile şi finalitatea consilierii, precum şi soluţiile tehnice pe care le va urma pentru a realiza, când este cazul, asistenta şi reprezentarea clientului.

(3) Avocatul va respecta opţiunile clientului în ceea ce priveşte scopul şi finalitatea asistenţei şi reprezentării, fără a abdica de la independenta şi crezul sau profesional.

(4) Avocatul se va consulta permanent cu clientul în legatura cu strategia, mijloacele tehnice şi tactice adoptate pentru atingerea scopurilor pentru care a fost angajat. Avocatul nu este obligat sa urmeze acele tehnici şi proceduri legale indicate arbitrar de client şi păstrează responsabilitatea pentru acestea, în măsura în care clientul a fost rezonabil informat asupra costurilor şi consecinţelor posibile ale acestor tehnici şi proceduri.

ART. 141

(1) Consilierea şi reprezentarea unui client îl obliga pe avocat sa priveasca speta respectiva dintr-o perspectiva proprie şi sa acorde clientului sfaturi dezinteresate. Sfătuirea clientului nu se rezuma la expunerea unor prevederi legale, ci va avea în vedere şi consecinţele de ordin moral, economic, social şi politic care ar putea avea relevanta în situaţia respectiva.

(2) Ori de câte ori clientul propune un demers asupra căruia avocatul apreciază ca va avea consecinţe legale negative, avocatul va atentiona clientul cu privire la consecinţe sau, după caz, va putea denunta contractul de asistenta juridică.

ART. 142

(1) În cazul în care avocatul asista/reprezintă în comun mai mulţi clienţi pe tot parcursul reprezentării, se va consulta permanent cu fiecare dintre clienţii reprezentaţi în comun în ceea ce priveşte deciziile care trebuie adoptate şi motivele determinante în adoptarea acestora, astfel încât fiecare client sa poată lua propriile decizii, în baza unor informaţii complete.

(2) Avocatul poate iniţia demersuri pentru o consiliere comuna a părţilor aflate în conflict în încercarea de a rezolva relaţia dintre clienţii respectivi într-un mod amiabil şi profitabil tuturor.

(3) Reprezentarea comuna nu diminuează dreptul fiecărui client rezultat din relaţia client-avocat. Fiecare dintre clienţii comun reprezentaţi are dreptul la o reprezentare loiala şi diligenta de către avocatul respectiv, dreptul de a revoca mandatul acordat avocatului şi toate drepturile prevăzute de lege pentru cazul foştilor clienţi. Între clienţii reprezentaţi în comun, regula confidenţialităţii nu se aplica.

ART. 143

(1) Avocatul poate evalua o situaţie cu relevanta pentru clientul sau în folosul unei terţe persoane dacă:

(a) avocatul este îndreptăţit sa considere ca evaluarea este compatibila cu alte aspecte ale relatiei client-avocat;

(b) are acceptul clientului.

ART. 144

(1) Avocatul va oferi clientului o opinie legală, onesta cu privire la consecinţele de fapt şi juridice ale cazului investigat, în limitele informaţiilor furnizate de client.

(2) Folosirea de către client a opiniilor şi sfatului avocatului, în scopuri ilegale, fără cunostinta avocatului care a oferit opinia sau sfatul respective, nu face avocatul responsabil în legatura cu acţiunea şi scopurile ilegale ale clientului. Avocatul este obligat sa se abţină de la asistarea şi sfătuirea constienta a unui client în activităţi infractionale.

(3) Un avocat este îndreptăţit sa se retragă imediat şi sa renunţe la asistarea şi reprezentarea clientului, în cazul în care, acţiunile şi scopurile clientului, deşi aparent legale la începutul asistenţei şi/ sau reprezentării, se dovedesc pe parcursul acesteia ca fiind infractionale.

ART. 145

(1) Avocatul are obligaţia sa informeze rezonabil clientul în legatura cu situaţie curenta a asistenţei şi reprezentării şi de a răspunde cu promptitudine oricăror solicitări de informare din partea clientului.

(2) Avocatul va explica clientului împrejurările cauzei, situaţia curenta, posibilele evolutii viitoare şi eventualele rezultate, în mod rezonabil, corespunzător cu împrejurările concrete ale cazului.

(3) Avocatul nu este ţinut sa informeze clientul în măsura în care s-a convenit prealabil acest lucru. În cazul în care clientul este o persoana juridică, obligaţia avocatului este de a informa exclusiv reprezentanţii legali sau persoanele expres desemnate în contract în acest scop. Informarea facuta de avocat acestor persoane este considerată o informare valabilă a clientului în sensul prezentului articol.

ART. 146

Avocatul este obligat sa comunice clientului informaţiile pe care le deţine în legatura cu cazul acestuia chiar şi în situaţia în care comunicarea lor ar contraveni interesului sau personal.

ART. 147

(1) În toate cazurile în care avocatul este însărcinat sa asiste un client el poate sa conducă discutiile doar în prezenta clientului sau ori numai cu acordul acestuia.

(2) În cazul negocierilor cu un interlocutor asistat de un alt avocat, avocatul nu poate angaja discuţii cu acesta, fără acordul prealabil al confratelui sau.

ART. 148

(1) Avocatul va tine distinct evidenta bunurilor aparţinând clienţilor săi sau unor terţe părţi, care i-au fost încredinţate în legatura cu exercitarea profesiei.

(2) Fondurile financiare vor fi păstrate în conturi distincte, deschise la o instituţie financiară legal constituită şi autorizata sa funcţioneze, potrivit legii.

(3) Evidenta distinctă a celorlalte categorii de bunuri va fi pastrata de către avocat într-o maniera care sa confere siguranta menţinerii identităţii acestora.

(4) Fondurile financiare nu vor fi în mod obligatoriu păstrate în conturi deschise la instituţii financiare atunci când legea sau o hotărâre judecătorească permit păstrarea lor într-o alta modalitate.

(5) Avocatul va tine o evidenta contabila completa a fondurilor financiare şi a celorlalte tipuri de bunuri încredinţate şi va păstra documentele respective pe o perioada de 10 ani după încetarea contractului de reprezentare cu clientul.

(6) În cazul în care primeşte fonduri financiare sau alte bunuri care au legatura cu un client sau cu un terţ, avocatul este obligat sa-i notifice pe aceştia, în scris şi de îndată.

(7) Cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege sau a unei înţelegeri cu clientul, avocatul este obligat ca imediat după primirea bunurilor sa le predea clientului sau, după caz, terţei persoane îndreptăţite sa primească bunurile respective şi, la solicitarea clientului sau a terţei persoane, sa pună la dispoziţia acestora evidenta contabila pe care a efectuat-o cu privire la respectivele bunuri.

ART. 149

Dacă exista riscul ca un client sa dea fondurilor deţinute de avocat o astfel de destinaţie încât avocatul sa nu îşi mai poată incasa onorariul cuvenit, avocatul are un drept de retenţie asupra acestora pentru acoperirea onorariului datorat. Aceasta prevedere nu da dreptul avocatului sa retina fonduri în scopul de a constrânge clientul sa-i accepte pretenţiile cu privire la onorariu. Partea de onorariu care face obiectul disputei va trebui în acest caz depozitata într-un cont special, iar avocatul va trebui sa propună în cel mai scurt timp clientului soluţii pentru aplanarea conflictului privitor la onorariu, în limitele legii şi ale statutului profesiei. Partea din fonduri care nu face obiectul nici unei dispute cu clientul trebuie de îndată transferata acestuia.

ART. 150

Avansurile de onorariu şi avansurile de cheltuieli care se anticipeaza a fi efectuate de către avocat în interesul cauzei vor avea acelaşi regim ca şi bunurile aparţinând clienţilor pana la momentul în care avocatul va exercita activitatea pentru care a primit avansul de onorariu sau va inregistra cheltuiala care sa justifice avansul plătit de client în acest scop, cu excepţia cazului în care clientul le stabileşte un alt regim. Indiferent de regimul pe care clientul îl stabileşte referitor la respectivele sume avansate, acestea vor fi în mod obligatoriu returnate de către avocat acestuia la încetarea contractului dacă pana la momentul respectiv avocatul nu va fi exercitat activităţile pentru care i se platise anticipat onorariu sau nu va fi înregistrat cheltuieli acoperite cu sumele avansate de client în acest sens.

ART. 151

Avocatul sau formele asociative de exercitare a profesiei vor putea, cu acordul clientului, sa plaseze lichiditatile încredinţate de către client în conturi bancare purtătoare de dobânzi. Dobânzile se cuvin clientului.

ART. 152

(1) În afară cazurilor prevăzute de lege sau de părţi, contractul de asistenta juridică încetează prin renunţarea unilaterala a clientului sau, după caz, a avocatului.

(2) Încetarea contractului prin renunţarea unilaterala a clientului sau a avocatului nu exonereaza pe client de plata onorariului cuvenit pentru serviciile prestate, precum şi pentru acoperirea cheltuielilor efectuate de avocat în interesul clientului.

ART. 153

(1) Avocatul care este solicitat într-o cauza în curs de rezolvare trebuie sa verifice dacă unul sau mai mulţi confrati au fost în prealabil angajaţi.

(2) Avocatul care accepta sa succeada unui confrate trebuie ca, înainte de a se angaja, sa îi aducă la cunostinta aceasta împrejurare.

ART. 154

(1) În oricare caz de încetare a mandatului, avocatul are obligaţia sa ia în timp util şi în mod rezonabil măsuri potrivite pentru apărarea intereselor clientului, cum ar fi: notificarea acestuia, acordarea unui timp suficient clientului pentru a-şi angaja un alt avocat, predarea documentelor şi a bunurilor la care clientul este îndreptăţit şi înştiinţarea organelor judiciare.

(2) În cazul în care clientul datorează avocatului restante din onorarii şi din cheltuielile făcute în interesul acestuia, avocatul are drept de retenţie asupra bunurilor încredinţate, cu excepţia înscrisurilor originale care i-au fost puse la dispoziţie.

§3. Asistenta judiciară

ART. 155

(1) Barourile vor organiza serviciile de asistenta judiciară, care vor funcţiona pe lângă fiecare instanta de judecata şi organ de urmărire penală din circumscripţia lor.

(2) Asistenta judiciară va fi coordonata de către un membru al consiliului baroului. Consiliul baroului va desemna un responsabil dintre avocaţii definitivi pentru fiecare localitate în care funcţionează o instanta de judecata.

(3) Cheltuielile privind organizarea serviciilor de asistenta judiciară vor fi prevăzute distinct în bugetul baroului şi vor fi finanţate din fondurile prevăzute la art. 69 din Lege.

ART. 156

(1) Serviciile de asistenta judiciară vor asigura şi apărarea gratuita, în cazurile prevăzute la art. 68 alin. (2) din Lege, pe baza aprobării date de către decanul baroului.

(2) Avocatul delegat pentru asigurarea apărării gratuite are drepturile şi obligaţiile prevăzute de Lege şi statutul profesiei şi îşi îndeplineşte însărcinarea primită în interesul beneficiarului gratuitatii.

(3) Pentru situaţii prevăzute în legi speciale privind apărarea unor categorii de persoane, cheltuielile suportate de barou pentru organizarea apărării gratuite vor fi desocotite cu autorităţile şi instituţiile competente prin aplicarea corespunzătoare a dispoziţiilor art. 69 din Lege.

ART. 157

(1) Acordarea asistenţei judiciare obligatorii în cazurile prevăzute de lege se face numai ca urmare a unei comunicări scrise din partea instanţei, a organului de urmărire sau de cercetare penală ori a organului administraţiei publice locale, adresată serviciului de asistenta judiciară organizat, în fiecare localitate, de către consiliul baroului.

(2) În cazul în care se solicita acordarea asistenţei judiciare gratuite de către organele prevăzute la alin. (1), decanul solicita comunicarea datelor esenţiale despre natura cauzei şi, după caz, evaluarea sumară a obiectului material al acesteia pentru a se putea stabili onorariul de avocat care va fi suportat de partea care ar cădea în pretenţii. În aceleaşi condiţii se va proceda şi atunci când decanul încuviinţează acordarea asistenţei judiciare gratuite la cererea unui justitiabil.

(3) Prin decizie decanul poate delega atribuţiile prevăzute la alin. (2) unui consilier al baroului.

(4) Decanul desemnează avocatul care urmează sa acorde asistenta judiciară. Avocatul desemnat poate refuza aceasta sarcina numai pentru motive întemeiate.

(5) Avocatul desemnat urmează sa îşi îndeplinească însărcinarea în condiţiile prevăzute la art. 69 din Lege.

ART. 158

Obligaţiile avocatului desemnat sa acorde asistenta judiciară obligatorie încetează în momentul în care în cauza se prezintă un avocat ales. Avocatul înlocuit are dreptul la încasarea onorariului cuvenit pentru prestaţiile efectuate pana la data încetării însărcinării.

ART. 159

Avocatul care acorda asistenta judiciară obligatorie are dreptul de a incasa onorariul potrivit tarifelor stabilite de comun acord de Ministerul Justiţiei şi U.N.B.R., în raport cu natura şi cu dificultatea cauzelor.

ART. 160

(1) Serviciile de asistenta judiciară îşi desfăşoară activitatea în spaţiile puse la dispoziţie gratuit de Ministerul Justiţiei, situate în sediile instanţelor judecătoreşti, conform art. 36 din Lege.

(2) Cheltuielile privind amenajarea şi întreţinerea spaţiilor aflate în situaţia prevăzută de art. 36 din Lege sunt prevăzute distinct în bugetul fiecărui barou.

ART. 161

(1) Asistenta judiciară gratuita poate fi retrasă de către decanul baroului, dacă se dovedeşte ca a fost obţinută fără prezentarea stării materiale reale a partii ori dacă aceasta stare s-a ameliorat şi permite plata onorariului.

(2) În condiţiile legii, remuneraţia cuvenită avocatului va fi suportată de partea care a obţinut ilicit asistenta judiciară gratuita.

SECŢIUNEA a 3-a

Relaţiile dintre avocaţi

§1. Confratemitatea şi respectul reciproc

ART. 162

(1) Relaţiile dintre avocaţi sunt bazate pe încredere şi respect reciproc şi impun un comportament adecvat menţinerii reputaţiei profesiei.

(2) Avocatul nu poate comunica autorităţilor jurisdicţionale acte, note sau alte documente, fără ca acestea sa nu fi fost comunicate avocatului partii adverse, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel.

(3) Avocatul nu poate sa divulge sau sa supună instanţelor o propunere de soluţionare a cauzei, facuta de partea adversa sau de către avocatul acesteia, fără o autorizare expresă din partea avocatului partii adverse.

(4) Avocatul nu trebuie, în nici un moment, sa prezinte cu buna ştiinţa o informaţie falsa ori sa induca în eroare.

ART. 163

(1) Avocatul nu poate nici sa pretindă şi nici sa accepte din partea unui alt avocat sau din partea vreunui terţ un onorariu, un comision sau vreo alta compensaţie pentru faptul ca a recomandat un avocat unui client sau ca a trimis un client la un avocat.

(2) Avocatul nu poate vărsa nimănui un onorariu, un comision şi nici vreo alta compensaţie în contrapartida pentru ca i-a fost procurat un caz.

(3) Nu intra sub incidenta alin. (1) şi (2) cazurile în care în raporturile de conlucrare profesională se practica onorarii retrocedate pentru încredinţarea parţială sau totală a unei cauze.

§2. Concurenta profesională

ART. 164

(1) Avocaţii sunt obligaţi sa îşi exercite activitatea cu buna-credinţa, potrivit uzantelor cinstite, cu respectarea intereselor clienţilor şi a cerinţelor concurentei loiale.

(2) Constituie concurenta profesională neloială orice act sau fapt contrar uzantelor cinstite în activitatea avocaţială. Este considerată ca fiind contrară uzantelor cinstite utilizarea unor mijloace nelegale sau frauduloase pentru a elimina de pe piata sau a afecta poziţia avocaţilor concurenţi pe piata.

ART. 165

(1) Este interzisă concurenta neloială săvârşită prin:

a) racolarea de personal, respectiv oferta agresiva de angajare a avocaţilor asociaţi, colaboratori sau salarizaţi ori a altor angajaţi cheie a unui concurent;

b) racolarea clientelei, personal sau prin intermediul altor persoane;

c) divulgarea, achiziţionarea sau folosirea unei informaţii confidenţiale de către un avocat sau de către colaboratori ori angajaţi ai acestuia, fără consimţământul deţinătorului legitim şi într-un mod contrar uzantelor cinstite;

d) încheierea de contracte prin care un avocat asigura serviciile sale unui client în mod avantajos, fie pentru a concura cu ceilalţi avocaţi prin preţuri reduse, fie pentru a determina clientul sa racoleze şi alţi clienţi pentru avocatul în cauza;

e) comunicarea sau răspândirea în public de către un avocat de afirmaţii asupra firmei sale sau activităţii acesteia, menite sa induca în eroare şi sa îi creeze o situaţie de favoare în dăuna unor concurenţi;

f) comunicarea, chiar facuta confidenţial, sau răspândirea de către un avocat de afirmaţii mincinoase relative la un concurent sau asupra serviciilor sale, afirmaţii de natura sa dăuneze bunului mers al activităţii avocatului concurent;

g) oferirea, promiterea sau acordarea - mijlocit sau nemijlocit - de daruri ori alte avantaje asociatului, colaboratorului sau salariatului unui avocat pentru ca aceştia sa divulge informaţii confidenţiale sau procedeele de lucru, pentru a cunoaşte sau a folosi clientela concurentului ori pentru a obţine alt folos pentru sine ori pentru alta persoana în dăuna unui concurent;

h) deturnarea clientelei unui avocat prin folosirea legăturilor stabilite cu aceasta clientela în cadrul funcţiei deţinute anterior la acel avocat;

i) concedierea sau atragerea unor asociaţi, colaboratori sau salariaţi ai unui avocat în scopul infiintarii unei entităţi concurente care sa capteze clienţii acelui avocat sau angajarea asociaţilor, colaboratorilor sau salariaţilor unui avocat în scopul dezorganizarii activităţii sale.

(2) Săvârşirea unor fapte de concurenta neloială dintre cele expuse la alin. (1), precum şi săvârşirea în concurs a mai multor astfel de fapte constituie abatere disciplinară grava pentru toţi avocaţii participanţi.

ART. 166

Este interzisă, sub sancţiunile prevăzute de art. 73 din Lege, săvârşirea următoarelor fapte de concurenta neloială:

a) folosirea fără drept a unei firme, denumiri, embleme sau mărci de natura sa producă confuzie cu cele folosite legitim de un alt avocat sau o alta forma asociativa de exercitare a profesiei;

b) punerea în circulaţie de produse, servicii sau publicaţii, cu conţinut juridic plagiat, care aduc atingere drepturilor titularului şi induc în eroare clientul asupra produsului sau serviciului furnizat;

c) producerea în orice mod, punerea în circulaţie, depozitarea, oferirea spre vânzare sau vânzarea unor servicii sau publicaţii purtând menţiuni false privind denumirea, firma, emblema sau marca unui avocat ori alte tipuri de proprietate intelectuală, în scopul de a-i induce în eroare pe ceilalţi avocaţi şi pe clienţi.

ART. 167

Sunt interzise, sub sancţiunea prevăzută de art. 73 alin. (1) lit. e) din Lege:

a) încheierea între avocaţi de acorduri privind împărţirea pieţei serviciilor profesionale.

b) participarea, în mod concertat, prin oferte trucate la licitaţii sau la orice alte forme de concurs de oferte, pentru achiziţionarea de servicii profesionale avocatiale;

c) limitarea sau împiedicarea accesului la clientela şi a libertăţii exercitării concurentei profesionale oneste între avocaţi.

ART. 168

Aplicarea sancţiunii disciplinare în cazurile prevăzute de art. 165 - 167 din prezentul statut, nu exclude dreptul celui prejudiciat, la repararea, în condiţiile legii, prejudiciului cauzat.

SECŢIUNEA a 4-a

Formele de exercitare a profesiei

§1. Dispoziţii generale

ART. 169

(1) Avocatul poate exercita profesia într-una din următoarele forme:

a) cabinet individual;

b) cabinetul asociat;

c) societatea civilă profesională;

d) societatea civilă profesională cu răspundere limitată.

(2) În cadrul formelor de exercitare prevăzute la alin. (1) îşi pot exercita profesia şi avocaţi colaboratori, în baza unui contract de colaborare, sau avocaţi salarizaţi, în baza unui contract de salarizare în interiorul profesiei, potrivit prevederilor Legii şi ale prezentului statut.

ART. 170

(1) Cabinetele individuale se pot grupa în scopul folosirii în comun a unui patrimoniu profesional şi/sau a unor salariaţi. Fiecare cabinet îşi păstrează individualitatea în raport cu clienţii.

(2) Avocaţii din cabinetele grupate nu pot acorda asistenta juridică unor clienţi cu interese contrare.

(3) Cabinetele grupate se individualizează printr-o denumire specifica care cuprinde numele fiecărui titular de cabinet, urmat de sintagma cabinete de avocat grupate (exemplu: "ION IONESCU, ION POPESCU - Cabinete de avocat grupate" sau I. IONESCU, I. POPESCU - Cabinete de avocat grupate")

(4) Contractul de grupare a cabinetelor individuale se încheie în forma scrisă, conform anexei nr. XI la prezentul statut.

ART. 171

(1) Avocatul este liber sa opteze şi sa îşi schimbe în orice moment opţiunea pentru una dintre formele de exercitare a profesiei prevăzute de lege.

(2) Formele de exercitare a profesiei de avocat se pot transforma în oricare dintre formele de exercitare a profesiei prevăzute la art. 169 alin. (1) din prezentul statut, fără a intra în lichidare, cu respectarea prevederilor legii şi prezentului statut.

(3) Transformarea se poate realiza separat sau deodată cu reorganizarea formelor de exercitare a profesiei de avocat prin fuziune, absorbţie, divizare totală sau divizare parţială (desprinderea unei părţi din patrimoniul de afectatiune profesională astfel cum acesta este reflectat în evidentele financiar-contabil ale formei de exercitare a profesiei supusă divizării parţiale).

(4) În cazul transformarii unei forme de exercitare a profesiei, avocaţii titulari ai cabinetelor individuale, avocaţii asociaţi ai cabinetelor asociate, ai societăţilor civile profesionale şi ai societăţilor civile profesionale cu răspundere limitată pot aporta cota-parte indiviză din patrimoniul de afectatiune profesională, astfel cum acesta este reflectat în evidentele financiar-contabile ale formei de exercitare a profesiei care se transforma, întocmind în acest scop actele financiar-contabile de transfer către forma de exercitare a profesiei în care au optat sa se transforme. Aporturile transferate se vor opera la valoarea nominală reflectată în evidentele financiar-contabile ale formei de exercitare a profesiei care se transforma.

(5) În oricare dintre formele de exercitare a profesiei, avocatul îşi va începe activitatea după obţinerea aprobărilor din partea consiliului baroului.

(6) Avocatul este obligat sa înştiinţeze în scris baroul din care face parte despre orice modificare intervenita în forma de exercitare a profesiei, în cazurile de înstrăinare prin acte între vii a formelor de exercitare a profesiei sau de lichidare a acestora, precum şi în cazul transformarii sau reorganizării formelor de exercitare a profesiei în condiţiile prevăzute în prezentul articol.

ART. 172

(1) Toate formele de exercitare a profesiei de avocat sunt supuse următoarelor principii:

a) patrimoniul comun este afectat exclusiv activităţii profesionale şi are regimul patrimoniului de afectatiune profesională;

b) titularul cabinetului individual şi avocatul asociat nu pot presta activităţi profesionale în afară formei de exercitare a profesiei pentru care au optat;

c) avocatul titular al cabinetului individual nu poate avea calitatea de avocat colaborator sau de avocat salarizat în cadrul profesiei;

d) avocatul asociat nu poate avea calitatea de avocat colaborator sau de avocat salarizat în cadrul profesiei;

e) avocatul salarizat în interiorul profesiei şi avocatul colaborator nu pot activa, în aceeaşi calitate, în mai multe forme de exercitare a profesiei;

f) avocatul colaborator şi avocatul salarizat în interiorul profesiei nu au drept la clientela proprie;

g) obligaţia de a comunica de îndată baroului, în scris, modificările privind asocierea, colaborarea sau angajarea revine atât avocatului cat şi titularului cabinetului individual sau coordonatorului cabinetelor asociate, societăţilor civile profesionale sau al societăţilor civile profesionale cu răspundere limitată;

h) formele de exercitare a profesiei se individualizează prin denumire, conform prevederilor Legii şi ale prezentului statut. În cazul tuturor formelor de exercitare a profesiei de către avocaţii străini se pot utiliza, la alegere, denumirea şi numele formei de exercitare a profesiei din ţara sau din străinătate.

(2) În cazul societăţilor civile profesionale şi al societăţilor civile profesionale cu răspundere limitată, convenţia de înstrăinare a formelor de exercitare a profesiei de avocat, încheiată în condiţiile prevăzute de Lege, are ca obiect, exclusiv, părţi deţinute de asociaţi.

(3) În toate cazurile de înstrăinare a formelor de exercitare a profesiei de avocat contractele încheiate de transmitator cu avocaţii stagiari rămân în fiinta pe durata convenită şi se preiau de către dobanditor dacă în persoana acestuia se verifica condiţiile prevăzute de Lege şi statut.

ART. 173

Între formele de exercitare a profesiei se pot stabili raporturi de conlucrare profesională. Convenţia de conlucrare profesională se înregistrează la barou. Regulile privind publicitatea profesională prevăzute în prezentul statut se aplica în mod corespunzător.

ART. 174

(1) Toate neînţelegerile dintre avocaţi privind formele de exercitare a profesiei se rezolva pe cale amiabila; în cazul în care neînţelegerile nu se soluţionează pe cale amiabila, avocatul este obligat sa ceara concilierea decanului baroului, în condiţiile prevăzute de prezentul statut.

(2) Dacă prin conciliere nu se stinge litigiul dintre părţi, avocatul este obligat sa recurgă la arbitrajul reglementat în prezentul statut. Arbitrii pot fi numai avocaţi definitivi din baroul respectiv, cu cel puţin 10 ani vechime în profesie.

(3) Oficiul de arbitrare este gratuit.

(4) Avocatul desemnat ca arbitru nu poate refuza acest oficiu fără o justificare intemeiata.

(5) Avocatul desemnat ca arbitru poate cere declinarea acestui oficiu, iar dacă cererea este justificată, decanul va desemna un alt arbitru.

ART. 175

Toate formele de exercitare a profesiei pot angaja personal auxiliar. Este interzisă angajarea ca personal auxiliar a persoanelor cu studii juridice superioare.

ART. 176

(1) Cererea de înregistrare, modificare, transformare, reorganizare, transmitere, încetare sau lichidare a formei de exercitare a profesiei se depune la barou. Cererea va fi însoţită în mod obligatoriu de copie de pe toate înscrisurile doveditoare.

(2) Cererea se soluţionează de către consiliul baroului potrivit Legii.

(3) Consiliul baroului poate delega unui consilier pentru verificarea condiţiilor prevăzute de lege şi statut cu privire la soluţionarea cererilor.

(4) Cererea poate fi respinsă în cazul în care se incalca dispoziţiile legii şi statutului profesiei.

(5) Cererea de exercitare a profesiei în asociere cu un avocat aflat într-o situaţie de interdicţie a dreptului de exercitare a profesiei va fi analizata în raport cu prevederile legii care reglementează interdicţia şi ale prezentului statut.

ART. 177

(1) Convenţiile de colaborare încheiate de avocat potrivit art. 6 din Lege vor asigura independenta profesională, patrimonială şi deontologia profesiei de avocat. Verificarea îndeplinirii acestor condiţii este de competenta consiliului baroului.

(2) În desfăşurarea activităţilor prevăzute la art. 3 din Lege, avocatul decide unilateral în alegerea notarilor publici, experţilor, traducatorilor, executorilor judecătoreşti şi a altor specialişti cu care poate sa colaboreze.

(3) Colaborarile avocatului în condiţiile art. 6 din Lege se vor desfasura cu respectarea de către avocat a prevederilor prezentei Legi şi ale statutului profesiei.

ART. 178

Decizia poate fi atacată la Consiliul U.N.B.R. de către persoana interesată, în termen de 15 zile de la comunicare.

§2. Cabinetul individual de avocat

ART. 179

(1) În cabinetul individual de avocat îşi exercita profesia un avocat definitiv titular, singur sau împreună cu avocaţi colaboratori. Cabinetul individual de avocat se înfiinţează în baza actului de înfiinţare a cabinetului individual de avocat înregistrat la barou şi întocmit conform anexei nr. XXVIII la prezentul statut.

(2) Relaţiile dintre avocatul titular al cabinetului individual şi avocaţii colaboratori se stabilesc prin contractul de colaborare încheiat în forma scrisă. Contractul va cuprinde, în mod obligatoriu, menţiunile prevăzute în anexa nr. IX la prezentul statut.

ART. 180

(1) Cabinetul individual este individualizat prin denumire care cuprinde numele avocatului titular urmat de sintagma cabinet de avocat (exemplu: "ION IONESCU - Cabinet de avocat" sau "I. IONESCU - Cabinet de avocat").

(2) Denumirea poate figura pe firma cabinetului şi se utilizează în actele profesionale cu respectarea prevederilor prezentului statut.

(3) Denumirea cabinetului poate fi pastrata şi după decesul titularului cu acordul tuturor moştenitorilor celui decedat, exprimat în forma autentică.

(4) Dobanditorul denumirii transmise conform alin. (3) va proceda la înştiinţarea baroului şi este îndrituit sa informeze publicul referitor la schimbarea intervenita cu privire la titularul cabinetului.

§3. Cabinetele asociate de avocaţi

ART. 181

(1) Cabinetele individuale se pot asocia în scopul exercitării în comun a profesiei. Asocierea nu poate restrânge drepturile avocaţilor asociaţi şi nici nu poate aduce atingere drepturilor şi obligaţiilor aferente patrimoniului de afectatiune profesională a fiecărui cabinet intrat în asociere.

(2) Avocaţii din cabinetele asociate intra în relaţii cu clienţii în numele asocierii din care fac parte.

(3) Cabinetele asociate nu pot angaja clienţi cu interese contrare.

(4) Un cabinet asociat nu poate accepta o cauza sau un client, dacă unul dintre cabinetele asociate se opune în mod justificat.

ART. 182

(1) Cabinetele asociate de avocaţi se individualizează prin denumire care cuprinde numele tuturor titularilor, urmate de sintagma cabinete de avocat asociate (exemplu: "ION IONESCU, ION POPESCU - Cabinete de avocat asociate" sau I. IONESCU, I. POPESCU - Cabinete de avocat asociate").

(2) Dispoziţiile alineatelor (2) - (4) ale art. 180 din prezentul statut se aplica în mod corespunzător.

ART. 183

Dispoziţiile art. 181-182 din prezentul statut se aplica în mod corespunzător şi în cazul asocierii unui cabinet individual cu o societate civilă profesională. În acest caz denumirea asocierii va cuprinde denumirea societăţii civile profesionale urmată de denumirea cabinetului individual asociat şi de sintagma în asociere (exemplu: "ION IONESCU - Societate civilă de avocaţi, ION POPESCU - Cabinet de avocat, - în asociere").

ART. 184

Convenţiile de asociere prevăzute la art. 181 şi art. 183 din prezentul statut se încheie în forma scrisă şi vor cuprinde, în mod obligatoriu, menţiunile din anexa nr. XXIX la prezentul statut, aplicate în mod corespunzător.

§4. Societatea civilă profesională

ART. 185

(1) Societatea civilă profesională este constituită din doi sau mai mulţi avocaţi definitivi care contribuie în natura şi/sau în numerar la constituirea unui patrimoniul de afectatiune în vederea desfăşurării activităţii profesionale. Ceilalţi avocaţi activează în cadrul societăţii civile profesionale fie în calitate de avocaţi colaboratori, fie în calitate de avocaţi salarizaţi în cadrul profesiei.

(2) Raportul civil se naşte între client şi societatea civilă profesională, serviciile profesionale urmând sa fie îndeplinite de oricare dintre avocaţii desemnaţi de avocatul coordonator fără a se cere opţiunea clientului.

ART. 186

(1) Societatea civilă profesională se individualizează printr-o denumire specifica care cuprinde numele a cel puţin unuia dintre asociaţi, urmate de sintagma societate civilă de avocaţi (exemplu: "ION IONESCU - Societate civilă de avocaţi" sau "IONESCU, POPESCU - Societate civilă de avocaţi").

(2) Dispoziţiile alineatelor (2) - (4) ale art. 180 din prezentul statut se aplica în mod corespunzător.

ART. 187

(1) Contractul de societate civilă profesională şi statutul acesteia sunt încheiate în forma scrisă între avocaţii asociaţi, potrivit legii civile şi cu respectarea anexelor nr. XII şi XIII la prezentul statut.

(2) Societatea civilă profesională de avocaţi se poate reorganiza prin absorbţie, fuziune, divizare totală sau divizare parţială (desprindere).

(3) Divizarea se realizează prin împărţirea patrimoniului de afectatiune profesională între una sau mai multe forme de exercitare a profesiei de avocat, care exista sau care iau, astfel, fiinta.

(4) Societatea civilă profesională nu încetează în situaţia divizării parţiale (desprindere) în cazul în care o parte din patrimoniul sau de afectatiune profesională se desprinde şi se transmite către o alta forma de exercitare a profesiei de avocat, care exista sau care ia, astfel, fiinta.

§5. Societatea civilă profesională cu răspundere limitată

ART. 188

(1) Societatea civilă profesională cu răspundere limitată este constituită din doi sau mai mulţi avocaţi definitivi, are personalitate juridică şi patrimoniu propriu.

(2) Societatea civilă profesională cu răspundere limitată va avea ca obiect unic de activitate exercitarea profesiei de avocat în condiţiile art. 3 din Lege.

(3) Activitatea profesională se realizează de către avocaţii asociaţi, avocaţi colaboratori şi avocaţi salarizaţi în interiorul profesiei.

(4) Avocaţii asociaţi care îşi exercita profesia în cadrul societăţii civile profesionale cu răspundere limitată îşi angajează răspunderea profesională numai în limitele capitalului social subscris şi vărsat.

ART. 189

(1) Societatea civilă profesională cu răspundere limitată se individualizează printr-o denumire specifica care cuprinde numele a cel puţin unuia dintre asociaţi, urmat de sintagma societate civilă de avocaţi cu răspundere limitată (exemplu: "ION IONESCU -Societate civilă de avocaţi cu răspundere limitată" sau "IONESCU, POPESCU - Societate civilă de avocaţi cu răspundere limitată").

(2) Dispoziţiile alineatelor (2) - (4) ale art. 180 se aplica în mod corespunzător.

ART. 190

(1) Actul constitutiv şi statutul societăţii civile profesionale cu răspundere limitată sunt încheiate în forma scrisă, cu respectarea anexelor nr. XIV şi XV la prezentul statut. Actul constitutiv se încheie în forma autentică atunci când printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se afla un bun imobil.

(2) Statutul societăţii civile profesionale cu răspundere limitată va cuprinde:

a) numele şi prenumele, codul numeric personal, locul şi data naşterii şi domiciliul asociaţilor;

b) data dobândirii calităţii de avocat şi data definitivării în profesie a avocaţilor asociaţi;

c) denumirea, sediul şi, dacă este cazul, emblema societăţii;

d) capitalul social, integral vărsat, cu menţionarea aportului fiecărui asociat, în industrie, în bani sau în natura ori de clientela, valoarea aporturilor în industrie, în natura sau în clientela precum şi modul evaluării lor; aportul în numerar la formarea capitalului social nu va putea fi inferior echivalentului în lei al sumei 3.000 EURO;

e) numărul şi valoarea nominală a părţilor sociale, precum şi numărul părţilor sociale atribuite fiecărui asociat pentru aportul sau, respectiv participarea la beneficii şi pierderi a fiecărui asociat;

f) asociaţii care reprezintă şi administrează societatea împreună cu puterile ce li s-au conferit; dacă sunt mai mulţi administratori şi ei formează un consiliu de administraţie, se vor preciza regulile de organizare şi funcţionare ale acestui organism;

g) reguli privind transmiterea părţilor sociale şi condiţiile de retragere a asociaţilor;

h) durata societăţii;

i) modul de transformare, reorganizare, dizolvare şi lichidare, inclusiv cu privire la situaţia clientelei.

(3) Actul constitutiv şi statutul societăţii civile profesionale cu răspundere limitată, încheiate în condiţiile Legii şi prezentului statut, sunt guvernate de legea civilă.

(4) Orice modificare a actului constitutiv şi/sau statutului societăţii civile profesionale cu răspundere limitată se poate face numai în scris, cu respectarea legii şi a prezentului statut.

ART. 191

(1) Societatea civilă profesională cu răspundere limitată dobândeşte personalitate juridică la data înregistrării ei la barou, în baza deciziei emise de către consiliul baroului în a cărui raza teritorială se afla sediul sau principal.

(2) Dovada personalităţii juridice în raporturile cu terţii se va face în baza unui certificat de înregistrare, întocmit conform anexei nr. XVI la prezentul statut.

(3) Baroul va tine "Registrul de evidenta al societăţilor civile profesionale cu răspundere limitată" care are caracter public. Modelul acestuia este specificat în anexa nr. XXX la prezentul statut.

ART. 192

Pot avea calitatea de asociaţi doi sau mai mulţi avocaţi definitivi şi aflaţi în exerciţiul profesiei, înscrişi în acelaşi barou sau în barouri diferite. În acest caz societatea îşi va stabili sediul principal în circumscripţia unuia dintre barourile de apartenenţa al unuia dintre asociaţii fondatori. Actul constitutiv al unei asemenea societăţi se depune spre verificare la consiliul baroului de la sediul principal al societăţii. Actul constitutiv se va transmite, exclusiv în scop de informare şi către toate barourile unde sunt înscrişi asociaţi ai societăţii civile profesionale cu răspundere limitată, alţii decât acela sau aceia care sunt înscrişi în Tabloul avocaţilor baroului de la sediul principal al societăţii.

ART. 193

(1) Capitalul social al societăţii civile profesionale cu răspundere limitată reprezentând echivalentul în lei al minimum 10.000 EURO se va vărsa la momentul constituirii societăţii. Consiliul baroului unde va fi înregistrată societatea este obligat sa verifice vărsarea integrala a capitalului social şi, dacă este cazul, a evaluării aporturilor în industrie, în natura sau în clientela.

(2) Nu va putea fi înregistrată de către nici un barou o societate civilă profesională cu răspundere limitată decât în condiţiile varsarii integrale a capitalului social.

(3) Clientela aparţine societăţii civile profesionale cu răspundere limitată şi nu avocaţilor care au calitatea de asociaţi.

(4) În cazul transmiterii părţilor sociale, retragerii sau decesului unui asociat al unei societăţi profesionale cu răspundere limitată, toate bunurile împreună cu orice alte drepturi, inclusiv clientela, aduse ca aport la capitalul societăţii de către respectivul asociat rămân proprietatea societăţii, dacă prin lege, actul constitutiv sau statutul societăţii nu se prevede altfel.

(5) Prevederile art. 181 alin. (2), (3) şi (4) se aplica în mod corespunzător.

ART. 194

(1) Societatea civilă profesională cu răspundere limitată este condusă de adunarea generală a asociaţilor. Activitatea executivă este condusă de un avocat coordonator ales de majoritatea avocaţilor asociaţi.

(2) Adunarea generală se convoacă de către oricare dintre asociaţi prin orice mijloace care sa poată proba realizarea convocării.

(3) Adunarea generală se va întruni la sediul principal al societăţii sau cu acordul unanim al asociaţilor în orice alt loc.

ART. 195

(1) Hotărârile adunării generale se iau prin votul asociaţilor reprezentând majoritatea părţilor sociale, cu excepţia cazurilor prevăzute în prezentul statut.

(2) Pentru hotărârile având ca obiect modificarea actelor de constituire este necesar acordul unanim al asociaţilor.

ART. 196

(1) Avocatul coordonator va avea competentele stabilite prin actul constitutiv şi statutul societăţii.

(2) Avocatul coordonator al societăţii civile profesionale cu răspundere limitată trebuie sa detina calitatea de avocaţi definitivi şi aflaţi în exerciţiul profesiei şi vor fi aleşi dintre asociaţii societăţii, pentru un mandat de 2 ani.

(3) Puterile avocatului coordonator vor fi stabilite prin actul constitutiv al societăţii.

ART. 197

Asociaţii societăţii civile profesionale cu răspundere limitată pot hotărî numirea unor cenzori sau a unui auditor.

ART. 198

(1) Asociatul care intenţionează sa transmită părţile sociale pe care le deţine într-o societate civilă profesională cu răspundere limitată este obligat sa notifice aceasta intenţie cu minimum 30 de zile anterior transmiterii, către toţi ceilalţi asociaţi indicând persoana sau persoanele către care doreşte sa transmită respectivele părţi sociale şi preţul.

(2) Transmiterea către terţi nu poate fi efectuată fără acordul unanim, exprimat în scris, al celorlalţi asociaţi, sau dacă în termenul prevăzut la alin. (1) nici un asociat nu şi-a exercitat dreptul de preemţiune.

(3) Asociaţii rămaşi în societate au un drept de preemptiune la dobândirea părţilor sociale ale societăţii cu privire la care exista intenţia de înstrăinare. Acest drept de preemţiune urmează sa fie exercitat proporţional cu cota de capital detinuta de fiecare dintre asociaţii rămaşi şi care intenţionează sa dobândească respectivele părţi sociale.

ART. 199

(1) Asociatul se poate retrage oricând din societate cu condiţia de a notifica, în scris, celorlalţi asociaţi intenţia de retragere cu cel puţin 3 luni înainte.

(2) La împlinirea termenului prevăzut în notificare consiliul baroului va lua act de retragerea asociatului, operand modificările corespunzătoare în evidentele sale.

(3) În caz de retragere, desocotirea dintre asociaţi se face în mod amiabil, ţinându-se seama de prevederile din statutul societăţii. În caz de neînţelegere sunt aplicabile dispoziţiile privind arbitrajul din prezentul statut.

ART. 200

În situaţiile în care, din orice motive, în societate rămâne un singur asociat o perioada mai mare de 3 luni de zile, societatea intra în lichidare, cu excepţia cazului în care asociatul rămas decide sa continue activitatea sub forma cabinetului individual.

SECŢIUNEA a 5-a

Modalităţile de exercitare a profesiei

§1. Dispoziţii generale

ART. 201

Modalităţile de exercitare a profesiei de avocat sunt:

a) avocat titular al cabinetului individual;

b) avocat asociat în cadrul cabinetelor asociate;

c) avocat asociat în cadrul societăţii civile profesionale de avocat;

d) avocat asociat în cadrul societăţii civile profesionale cu răspundere limitată;

e) avocat colaborator;

f) avocat salarizat în interiorul profesie.

ART. 202

Avocatul exercita profesia de avocat, la alegere, numai într-una din modalităţile prevăzute la art. 201 cu respectarea prevederilor art. 169 din prezentul statut.

§2. Avocatul titular al cabinetului individual

ART. 203

(1) Într-un cabinet individual exista un singur avocat titular care poate exercita profesia singur sau împreună cu avocaţi colaboratori.

(2) În situaţia în care cabinetele individuale se asociaza, încetează calitatea de avocat titular al cabinetului individual şi se dobândeşte calitatea de avocat asociat. La încetarea asocierii, ca o consecinta a încetării formei de exercitare a profesiei (cabinetele asociate de avocaţi) încetează calitatea de avocat asociat şi se redobândeşte calitatea de avocat titular al cabinetului individual.

§3. Avocatul asociat

ART. 204

(1) Dobândeşte calitatea de avocat asociat, după caz:

a) avocatul titular al cabinetului individual care se asociaza potrivit art. 5 alin. (3) din Lege;

b) avocatul asociat într-o societate civilă profesională;

c) avocatul asociat într-o societate civilă profesională cu răspundere limitată;

d) avocatul devenit avocat asociat ca urmare a transformarii sau reorganizării formei de exercitare a profesiei căreia i-a aparţinut în calitate de avocat titular al cabinetului individual sau în cadrul unor cabinete asociate ori de avocat asociat într-o societate civilă profesională.

§4. Avocatul colaborator

ART. 205

(1) Colaborarea este o modalitate de exercitare a profesiei de avocat prin care un avocat consacra activitatea sa unei forme de exerciţiu a profesiei de avocat.

(2) Avocatul colaborator nu are dreptul la clientela proprie.

(3) Contractul de colaborare se încheie în forma scrisă între avocatul colaborator şi titularul cabinetului individual, sau coordonatorul celorlalte forme de exercitare a profesiei de avocat. Contractul va cuprinde în mod obligatoriu menţiunile din anexa nr. IX la prezentul statut, precum şi clauze de formare profesională iniţială, dacă avocatul colaborator este stagiar. Orice clauza contrară legii sau prezentului statut este socotită nescrisa.

ART. 206

(1) În lipsa unor dispoziţii contractuale mai favorabile, contractul de colaborare poate fi denunţat de oricare dintre părţi prin înştiinţarea celeilalte/celorlalte părţi cu cel puţin 3 luni înainte. În cazul în care contractul este încheiat cu un avocat stagiar vor fi observate dispoziţiile din prezentul statut privind formarea profesională iniţială.

(2) Desocotirea între părţi în cazul denunţării unilaterale a contractului se va realiza potrivit contractului de colaborare.

§5. Avocatul salarizat în interiorul profesiei

ART. 207

(1) Salarizarea în interiorul profesiei este o modalitate de exercitare a profesiei de avocat prin care un avocat consacra activitatea sa unei forme de exercitare a profesiei căreia îi este subordonat în legatura cu determinarea condiţiilor concrete de munca.

(2) Avocatul salarizat în interiorul profesiei nu are dreptul la clientela proprie.

(3) Contractul de salarizare în interiorul profesiei se încheie în forma scrisă între avocatul salarizat şi titularul cabinetului individual, sau coordonatorul celorlalte forme de exercitare a profesiei de avocat. Contractul va cuprinde în mod obligatoriu menţiunile cuprinse în anexa nr. X la prezentul statut, precum şi clauze de formare profesională iniţială, dacă avocatul salarizat este stagiar. Orice clauza contrară legii sau prezentului statut este socotită nescrisa.

(4) Dispoziţiile art. 206 din prezentul statut se aplica în mod corespunzător.

CAP. IV

Integritatea profesiei de avocat

SECŢIUNEA 1

Drepturile şi îndatoririle avocaţilor

§1. Drepturile avocatului

ART. 208

(1) Avocatul înscris în Tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei are dreptul sa exercite activităţile specifice profesiei potrivit Legii, prezentului statut, codului deontologic şi regulamentului baroului din care face parte.

(2) Persoana primită în profesia de avocat nu poate exercita profesia decât după emiterea deciziei de primire în barou şi înscrierea pe Tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei.

ART. 209

(1) Dreptul avocatului de a asista, de a reprezenta ori de a exercita orice alte activităţi specifice profesiei se naşte din contractul de asistenta juridică, în conformitate cu dispoziţiile prezentului statut. Contractul prevede în mod expres obiectul şi limitele mandatului primit, precum şi onorariul stabilit.

(2) În lipsa unor prevederi contrare, avocatul poate sa efectueze orice act specific profesiei, pe care îl considera necesar pentru promovarea drepturilor şi intereselor legitime ale clientului.

ART. 210

(1) Formele de exercitare a profesiei de avocat au dreptul sa îşi stabilească sediul profesional numai în circumscripţia baroului în care sunt înscrişi în Tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei, oricare dintre avocaţii titulari sau asociaţi.

(2) Avocatul îşi exercita profesia la sediul principal, la sediile secundare precum şi la biroul/birourile de lucru avizate de consiliul baroului.

(3) Consiliul baroului poate aproba deschiderea unuia sau mai multe birouri de lucru în orice localitate din circumscripţia sa.

ART. 211

(1) Formele de exercitare a profesiei de avocat au dreptul sa îşi stabilească sedii secundare în circumscripţiile barourilor din care nu fac parte.

(2) Înfiinţarea sediilor secundare se aproba, la cerere, de consiliul baroului în circumscripţia căruia urmează sa se deschidă sediul secundar. Cererea va mentiona: forma de exercitare a profesiei, adresa sediului secundar, motivul deschiderii acestuia, avocaţii care îşi vor desfasura activitatea la sediul secundar şi vechimea acestora în profesie.

(3) Decizia de aprobare a cererii de înfiinţare a sediului secundar se comunica baroului de la sediul principal.

(4) Decizia de respingere a cererii de înfiinţare a sediului secundar poate fi atacată la Consiliul U.N.B.R., în termen de 15 zile de la comunicare.

(5) În urma aprobării cererii de înfiinţare a sediului secundar, avocatul (avocaţii) va achită taxa de înscriere şi contribuţia la bugetul baroului pe raza căruia funcţionează sediul secundar, separat de taxele plătite la baroul la care îşi are sediul principal. Contribuţia la fondul C.A.A. se achită de fiecare membru al C.A.A. la filiala C.A.A. de pe lângă baroului la care este înscris sediul principal.

ART. 212

Avocatul are dreptul sa refuze contactul cu clientul în prezenta reprezentantului organului de urmărire penală sau de cercetare penală ori a oricărei autorităţi publice, precum şi în cazul în care exista ori are cunostinta de un sistem de control al contactului cu clientul.

ART. 213

(1) Formele de exercitare a profesiei de avocat au dreptul sa utilizeze ştampila pe care o vor aplica pe actele emise. Ştampila va cuprinde obligatoriu, următoarele menţiuni: Uniunea Nationala a Barourilor din România, baroul din care avocatul face parte şi denumirea formei de exercitare a profesiei, potrivit modelului din anexa nr. XXI la prezentul statut.

(2) Actele oricărei forme de exercitare a profesiei poarta antet, care va conţine: denumirea acesteia, sediul profesional principal, sediile secundare, birourile de lucru şi, după caz, telefon, telefax, adresa de internet şi de e-mail, compunerea nominală a membrilor acesteia, menţiuni privind raporturile de conlucrare şi asociere profesională.

(3) Avocaţii pot utiliza parafa profesională. Aceasta va cuprinde denumirea formei de exercitare a profesiei din care face parte avocatul, numele şi prenumele avocatului, precum şi menţiunea "avocat stagiar" sau "avocat definitiv", după caz, potrivit anexei nr. XXIII la prezentului statut.

(4) Pentru actele întocmite conform art. 3 alin. (1), lit. c) din Lege, se aplica parafa al carei model este prevăzut la anexa nr. XXIV la prezentul statut.

§2. Îndatoririle avocatului

ART. 214

(1) Exerciţiul liber al profesiei, demnitatea, constiinta, independenta, probitatea, umanismul, onoarea, loialitatea, delicatetea, moderatia, tactul şi sentimentul de confraternitate sunt principii esenţiale ale profesiei de avocat şi constituie îndatoriri ale acesteia.

(2) Avocatul este obligat sa respecte aceste principii în activitatea sa profesională, precum şi în viata privată.

ART. 215

(1) Sediul profesional şi celelalte spaţii în care avocatul îşi desfăşoară activitatea profesională trebuie sa asigure păstrarea secretului profesional.

(2) Secretul profesional vizează toate informaţiile şi datele de orice tip, în orice forma şi pe orice suport, furnizate avocatului de către client în scopul acordării asistenţei juridice şi în legatura cu care clientul a solicitat păstrarea confidenţialităţii, precum şi orice documente redactate de avocat, care conţin sau se fundamentează pe informaţiile sau datele furnizate de client în scopul acordării asistenţei juridice şi a căror confidenţialitate a fost solicitată de client.

(3) În scopul asigurării secretului profesional, avocatul păstrează lucrările numai la sediul profesional sau în spaţiile avizate în acest sens de consiliul baroului. Sediul profesional poate fi situat şi în locuinta avocatului.

(4) Actele şi lucrările cu caracter profesional sunt inviolabile. Pentru asigurarea secretului profesional, avocatul are obligaţia sa se opună la percheziţionarea domiciliului, a sediului profesional principal, secundar şi al biroului de lucru, precum şi la percheziţia corporală, cu privire la actele sau lucrările cu caracter profesional aflate în locurile susmenţionate sau asupra sa.

(5) Avocatul este obligat sa se opună şi la ridicarea înscrisurilor şi bunurilor constând din acte şi lucrări cu caracter profesional dacă nu sunt îndeplinite condiţiile art. 33 din Lege. Avocatul are obligaţia ca, de îndată, sa încunoştinţeze despre cele intamplate pe decanul baroului.

ART. 216

(1) Avocatul este obligat sa studieze temeinic cauzele ce i-au fost încredinţate, sa se prezinte la fiecare termen stabilit de instanţele de judecata, de organele de urmărire penală sau de alte instituţii şi sa manifeste conştiinciozitate şi probitate pentru îndeplinirea mandatului încredinţat.

(2) Avocatul nu este obligat sa motiveze refuzul preluării unui caz ce i se propune a fi încredinţat, dacă acesta nu corespunde crezului sau profesional, cu excepţia dosarelor repartizate obligatoriu sau al gratuitatilor. Pentru acelaşi motiv, avocatul poate denunta unilateral o prestaţie în curs de executare, deja angajata.

(3) Avocatul este obligat sa respecte solemnitatea şedinţelor de judecata, sa pledeze cu demnitate. Avocatului îi este interzis sa folosească expresii care ar putea leza instanta şi participanţii în proces, atât în şedinţa de judecata, cat şi în afară acesteia.

(4) Ori de câte ori este necesar, în raport cu natura şi cu dificultatea cauzei, avocatul are obligaţia sa depună note de şedinţa sau concluzii scrise, din proprie initiativa sau la cererea instanţei de judecata.

ART. 217

(1) Avocatul are obligaţia sa acorde asistenta juridică obligatorie şi/sau gratuita. Cauzele vor fi repartizate cu precădere avocaţilor stagiari şi tinerilor avocaţi, cu respectarea competentei profesionale prevăzute de Lege.

(2) Avocaţii pensionari care continua activitatea nu vor fi repartizaţi pentru asistenta judiciară obligatorie.

ART. 218

(1) Avocatul are obligaţia sa se asigure pentru răspunderea profesională, în temeiul art. 40 din Lege.

(2) Prin "răspundere profesională" se înţelege acoperirea daunelor efective suferite de client şi rezultate din exercitarea profesiei cu nerespectarea prevederilor Legii, ale prezentului statut şi ale regulilor deontologice.

(3) Asigurarea de răspundere profesională cu caracter minim obligatoriu, se încheie cu observarea următoarelor reguli:

a) avocatul stagiar se asigura pentru un risc asigurat în valoare de minimum 3.000 euro anual;

b) avocatul definitiv se asigura pentru un risc asigurat în valoare de minimum 6.000 euro anual.

(4) Asigurarea pentru răspundere profesională va fi încheiată cel mai târziu pana la data de 15 decembrie a anului anterior pentru care se încheie şi va fi în mod obligatoriu reînnoită anual. Polita de asigurare, a carei copie este certificată de avocat, va fi depusa la secretariatul baroului cel mai târziu la data de 28 decembrie a fiecărui an.

(5) Societatea civilă profesională şi societatea civilă profesională cu răspundere limitată pot încheia asigurare profesională în care sa fie cuprinşi toţi avocaţii care îşi exercita profesia în calitate de asociaţi, colaboratori sau salarizaţi în interiorul profesiei.

(6) Primele de asigurare profesională achitate de avocat, sau de formele de exercitare a profesiei reprezintă cheltuieli profesionale obligatorii, legal datorate, integral deductibile pentru anul fiscal în curs, în condiţiile legii.

(7) Neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute în prezentul articol atrage neînscrierea în Tabloul anual al avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei.

ART. 219

(1) Avocatul care face parte din organele de conducere ale profesiei are obligaţia sa participe la şedinţele acestora.

(2) Avocatul are obligaţia sa participe la activităţile hotărâte de consiliul baroului şi aduse la cunostinta prin convocare sau prin anunţuri afişate la sediile instanţelor din circumscripţia baroului respectiv.

(3) Absenta nejustificată de la activităţile prevăzute la alin. (1) şi (2) constituie abatere disciplinară grava.

ART. 220

(1) În activitatea sa profesională, avocatul poate folosi ca mijloc de proba, copii de pe actele încredinţate de client, păstrând actele originale în vederea prezentării la cererea instanţei.

(2) La cerere, avocatul este obligat sa restituie actele originale care i-au fost încredinţate, către persoana de la care Ie-a primit. în acest sens, avocatul va întocmi un proces-verbal semnat de client sau le va expedia prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire şi cu conţinut declarat.

ART. 221

(1) Avocatul are obligaţia sa depună toate diligenţele necesare pentru îndeplinirea serviciului profesional ce i-a fost încredinţat.

(2) În cazul în care avocatul este împiedicat sa îndeplinească serviciul profesional, îşi va asigura substituirea, inclusiv printr-un avocat care îşi desfăşoară activitatea într-o alta forma de exercitare a profesiei, dacă, în prealabil obţine acordul clientului în acest scop. Modelul delegaţiei de substituire este prevăzut la anexa nr. V la prezentul statut.

(3) Pentru activitatea de substituire, avocatul care preia cauza are dreptul la onorariul corespunzător activităţii depuse, în condiţiile înţelegerii dintre avocaţi.

ART. 222

(1) Potrivit Legii, avocatul are obligaţia sa achite, la termenul stabilit, taxele şi contribuţiile la formarea bugetului baroului, al bugetului U.N.B.R. şi al bugetului sistemului de asigurări al avocaţilor.

(2) Cuantumul, termenul de plata a taxelor şi contribuţiilor prevăzute la alineatul precedent se stabileşte prin decizie a baroului, respectiv a Consiliului U.N.B.R., şi se aduce la cunostinta avocaţilor înscrişi în Tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei în maximum 15 zile de la data adoptării acesteia. Contribuţiile către bugetul asigurărilor sociale nu pot fi mai mici decât suma stabilită de Consiliul U.N.B.R. care va tine seama de cerinta acoperirii nevoilor curente de plata ale C.A.A. .

(3) La stabilirea contribuţiei avocaţilor la bugetului baroului, consiliul baroului va lua în considerare contribuţia la formarea bugetului U.N.B.R. Contribuţia baroului la formarea bugetului U.N.B.R. se virează lunar, la termenul stabilit de Consiliul U.N.B.R., în contul special constituit în acest scop.

(4) Depăşirea termenului de plata a contribuţiilor prevăzute de prezentul articol atrage obligaţia de plata a majorărilor de întârziere, în cuantum de 0,5% pe zi de întârziere, aplicat la suma datorată.

ART. 223

Avocatul are obligaţia sa poarte roba în fata tuturor instanţelor judecătoreşti, în condiţiile Legii. Modelul şi caracteristicile robei sunt cele descrise în anexa nr. XXV la prezentul statut.

ART. 224

(1) Avocatul are obligaţia sa poarte insigna şi sa detina legitimatie de avocat, cu care se identifica în fata instanţelor judecătoreşti, a organelor de urmărire penală, a autorităţilor cu atribuţii jurisdicţionale, a notarilor publici şi a executorilor judecătoreşti, a organelor administraţiei publice şi a instituţiilor publice, precum şi cu alte persoane juridice şi fizice, inclusiv în fata avocaţilor, cu care intra în contact în exercitarea activităţilor sale.

(2) Modelul legitimatiei şi al insignei de avocat sunt prevăzute la anexele nr. XXVI şi nr. XXVII la prezentul statut.

ART. 225

(1) Avocatul are obligaţia sa folosească atât în mod direct, cat şi indirect numai procedee oneste în scopul dobândirii clientelei.

(2) Mijloacele de publicitate a formelor de exercitare a profesiei sunt reglementate în paragraful 3 al prezentei secţiuni.

ART. 226

(1) Avocatul este obligat sa ţină următoarele evidente:

a) contractele de asistenta juridică;

b) registrul de evidenta a contractelor de asistenta juridică, al cărui model este prezentat în anexa nr. XVII la prezentul statut;

c) registrul de înregistrare a actelor juridice atestate de avocat cu privire la identitatea părţilor, a conţinutului şi a datei actelor, în condiţiile art. 3 alin. (1), lit. c) din Lege, al cărui model este prezentat în anexa nr. XVIII la prezentul statut;

d) registrul de înregistrare a activităţilor fiduciare în condiţiile art. 3 alin. (1), lit. g) din Lege, al cărui model este prezentat în anexa nr. XIX la prezentul statut;

e) registrul de înregistrare a părţilor de interes, a părţilor sociale şi/sau a acţiunilor societăţilor, în condiţiile art. 3 alin. (1), lit. h) din Lege, al cărui model este prezentat la anexa nr. XX la prezentul statut;

f) evidentele cerute de legislaţia fiscală.

(2) Consiliul baroului printr-un consilier delegat poate verifica evidentele prevăzute la alin. (1), lit. b) - e), în vederea stabilirii modului în care avocatul îşi îndeplineşte obligaţiile stabilite de Lege, prezentul statut şi statutul C.A.A.. Nerespectarea, de către avocat, a prezentării evidentelor solicitate reprezintă abatere disciplinară.

(3) Verificarea evidentelor prevăzute la alin. (1) lit. a) se face numai de decan sau inlocuitorul sau de drept, numai în cazul unei anchete disciplinare, şi dacă exista acordul expres şi prealabil al clientului.

ART. 227

(1) Orice avocat care intra în conflict cu un alt avocat este obligat sa îl informeze pe decanul baroului, care va soluţiona conflictul potrivit regulilor prevăzute la Secţiunea a 3-a din prezentul capitol.

(2) Conflictele avocatului cu magistraţii sau cu alte autorităţi publice se aduc de îndată de către acesta la cunostinta decanului baroului, care va decide asupra măsurilor ce trebuie luate.

(3) În cazul în care un conflict intervenit între avocaţi aparţinând unor barouri diferite nu a putut fi soluţionat de decanii respectivelor barouri, aceştia desemnează un al treilea decan. Conflictul va fi soluţionat prin acordul comun al celor trei decani sau al delegaţilor acestora, reuniti într-o adunare deliberativa cu caracter colegial. Decanii interesaţi vor supraveghea aplicarea soluţiei date.

ART. 228

Avocatul este obligat sa prezinte clientului, la cerere, situaţia privind cheltuielile efectuate pentru îndeplinirea serviciului profesional ce i-a fost încredinţat şi a căror rambursare o solicita.

ART. 229

(1) Avocatul are obligaţia sa se abţină de la exercitarea oricărei activităţi profesionale în cazul în care exista sau survine un conflict de interese.

(2) Nerespectarea acestei obligaţii constituie abatere disciplinară grava.

§3. Publicitatea formelor de exercitare a profesiei

ART. 230

(1) Publicitatea formelor de exercitare a profesiei este destinată sa asigure publicului informaţii cu privire la activitatea desfasurata de acestea. Publicitatea trebuie sa fie veridica, sa respecte secretul profesional şi sa fie realizată cu demnitate şi prudenta.

(2) Indiferent de mijlocul de publicitate utilizat, toate menţiunile laudative sau comparative şi toate indicaţiile referitoare la identitatea clienţilor sunt interzise.

(3) Mijloacele de publicitate a formelor de exercitare a profesiei nu pot fi folosite ca reclama în scopul dobândirii de clientela.

ART. 231

(1) Formele de exercitare a profesiei de avocat pot utiliza una sau mai multe mijloace de publicitate, respectiv:

a) plasarea unei firme;

b) anunţuri de publicitate potrivit prezentului statut;

c) anunţuri şi menţiuni în anuare şi cărţi de telefon;

d) invitaţii, broşuri şi anunţuri de participare la conferinţe, colocvii, etc. profesionale şi de specialitate;

e) corespondenta profesională şi cărţi de vizita profesionale;

f) adresa de Internet.

(2) Nu este permisă utilizarea următoarelor mijloace de publicitate:

a) oferirea serviciilor prin prezentare proprie sau prin intermediar la domiciliul sau resedinta unei persoane, sau într-un loc public;

b) propunerea personalizata de prestări de servicii efectuată de o forma de exercitare a profesiei, fără ca aceasta sa fi fost în prealabil solicitată în acest sens;

c) acordarea de consultaţii şi/sau redactarea de acte juridice, realizate pe orice suport material precum şi prin orice alt mijloc de comunicare în masa, inclusiv prin emisiuni radiofonice sau televizate.

ART. 232

(1) Firma trebuie sa aibă dimensiunile maxime de 40 X 60 cm şi va fi amplasata la intrarea imobilului şi/sau a spaţiului ocupat în care forma de exercitare a profesiei îşi are sediul profesional principal sau secundar, ori birou de lucru.

(2) Firma cuprinde menţiunile prevăzute de anexa nr. XXII la statut, gravate pe suport metalic.

ART. 233

(1) Formele de exercitare a profesiei pot publica anunţuri în mica sau în marea publicitate numai în presa scrisă, cu ocazia stabilirii sau a schimbării sediului profesional, a sediului secundar şi/sau a biroului de lucru, precum şi a modificării formelor acestora.

(2) În cazul în care anunţul se face prin presa scrisă dimensiunile sunt de maximum 6 x 9 cm.

(3) Anunţurile publicate în anuarele profesionale privesc activitatea formelor de exercitare a profesiei, numele şi principalele domenii în care avocaţii îşi desfăşoară activitatea.

ART. 234

(1) Invitaţiile şi anunţurile de participare la întruniri şi colocviile de specialitate pot mentiona denumirea formei de exercitare a profesiei şi baroul din care aceasta face parte.

(2) În vederea participării la manifestările menţionate la alin. (1), formele de exercitare a profesiei pot edita broşuri de prezentare generală, ale căror forma şi conţinut trebuie transmise, în prealabil, consiliului baroului, în vederea autorizării comunicării acestora către public.

(3) Brosura de prezentare generală nu poate face referire la:

a) numele clienţilor formei de exercitare a profesiei. Prin excepţie, brosura poate indica doar numele clienţilor care şi-au dat acordul în acest sens;

b) activităţi care nu au legatura cu exercitarea profesiei.

(4) Formele de exercitare a profesiei pot difuza broşuri de prezentare generală către toate categoriile de public. Difuzarea poate fi realizată numai de către forma de exercitare a profesiei, fără posibilitatea de a le depune în locurile publice sau de a le transmite terţilor în vederea difuzării, cu excepţia serviciilor poştale.

ART. 235

(1) Corespondenta formei de exercitare a profesiei poate cuprinde:

a) numărul de telefon, telefax, adresa de Internet şi adresa electronica (e-mail);

b) indicarea sediului principal şi, după caz, a sediului secundar şi/sau a biroului de lucru;

c) sigla formei respective de exercitare a profesiei, avizată, în prealabil, de consiliul baroului;

(2) Cărţile de vizita profesionale ale avocatului ce îşi desfăşoară activitatea în cadrul formei respective de exercitare a profesiei pot cuprinde menţiunile permise corespondentei, precum şi titlul de asociat, colaborator sau salarizat şi, dacă este cazul, titlurile ştiinţifice şi/sau profesionale dobândite în ţara sau în străinătate.

ART. 236

(1) Formele de exercitare a profesiei pot avea adresa proprie de Internet, care poate cuprinde menţiuni referitoare la activitatea desfasurata, precum şi cele permise corespondentei.

(2) Conţinutul şi modul de prezentare a adresei de Internet se avizează, în prealabil, de consiliul baroului şi trebuie sa respecte demnitatea şi onoarea profesiei, precum şi secretul profesional.

(3) Adresa de Internet nu poate cuprinde nici o intercalare cu caracter de reclama sau menţiune publicitara pentru un produs sau serviciu diferit de activităţile prevăzute de art. 3 alin. (1) din Lege.

(4) Adresa de Internet nu poate conţine legături către alte adrese de Internet (link-uri) al căror conţinut ar fi contrar principiilor esenţiale ale profesiei de avocat.

(5) Pentru realizarea obiectivelor menţionate la alineatul (4), forma de exercitare a profesiei deţinătoare a adresei de Internet trebuie sa asigure în mod regulat vizitarea şi evaluarea paginilor proprii şi a paginilor la care este permis accesul pe baza legăturilor realizate prin intermediul adresei proprii şi trebuie sa dispună fără întârziere eliminarea lor, dacă continutul şi forma acestora sunt contrare principiilor esenţiale privind exercitarea profesiei de avocat.

ART. 237

Nerespectarea obligaţiilor prevăzute de Lege şi prezentul statut privind publicitatea formelor de exercitare a profesiei de avocat constituie abatere disciplinară grava.

SECŢIUNEA a 2-a

Arbitrajul

§1. Dispoziţii generale

ART. 238

(1) Litigiile dintre avocaţi cu privire la relaţiile profesionale, precum cele care se nasc din contracte de colaborare sau de salarizare, cele dintre asociaţi sau care privesc conlucrarea între diferitele forme de exerciţiu a profesiei, vor fi supuse dispoziţiilor din prezenta secţiune.

(2) Petentul va sesiza decanul baroului printr-o cerere în care va expune obiectul litigiului, situaţia de fapt, şi temeiul de drept.

(3) Cererea va fi comunicată partii reclamate, care va fi invitata sa-şi precizeze, în scris, punctul de vedere.

§2. Medierea

ART. 239

(1) Decanul baroului poate propune părţilor o procedura de mediere şi le comunica numele mediatorului pe care l-a propus.

(2) Dacă una din părţi refuza medierea, litigiul nu va putea fi soluţionat decât prin procedura arbitrajului prevăzută de art. 242 şi următoarele din prezentul statut.

ART. 240

(1) După ce părţile au acceptat propunerea de mediere, decanul baroului va fixa durata procedurii de mediere, care nu poate fi mai mare de 3 luni. În cazul litigiilor ce decurg din contracte de colaborare sau de salarizare, termenul nu poate fi mai mare de 1 luna.

(2) Activitatea mediatorului este gratuita.

ART. 241

(1) Mediatorul poate proceda la consultarea părţilor fie împreună, fie separat pentru a constata punctele asupra cărora exista divergenta şi modalităţile în care interesele părţilor pot fi conciliate.

(2) La sfârşitul medierii, mediatorul va redacta un proces - verbal semnat şi de părţi în care va consemna concilierea acestora. În caz de esec parţial sau total al medierii, procesul verbal va cuprinde pretenţiile asupra cărora părţile au convenit sau, după caz, punctele asupra cărora părţile au opinii diferite şi vor fi comunicate decanului pentru a da curs procedurii arbitrajului.

(3) Procesul-verbal va fi comunicat decanului, care, în cazul consemnarii esecului medierii, îl va comunica părţilor în vederea parcurgerii procedurii arbitrajului.

§3. Arbitrajul

ART. 242

Când litigiul nu a putut fi soluţionat integral prin mediere, partea interesată poate declansa procedura arbitrajului, care va fi supusă dispoziţiilor art. 343 - 368 din Codul de procedura civilă şi dispoziţiilor de mai jos.

ART. 243

(1) Partea interesată formulează cerere de arbitrare pe care o înaintează decanului baroului.

(2) Cererea de arbitrare va cuprinde numele sau denumirea pârâtului, obiectul litigiului, situaţia de fapt, probele, temeiurile de drept şi numele arbitrului propus.

(3) Cererea precum şi înscrisurile care o însoţesc vor fi depuse în atâtea exemplare câte părţi sunt şi unul pentru decan.

ART. 244

(1) Primind cererea de arbitrare, decanul baroului o va comunica de îndată pârâţilor.

(2) În cazul în care paratul este o forma asociativa de exercitare a profesiei, comunicarea se face către reprezentantul acesteia.

(3) Paratul, în termen de 15 zile de la primirea cererii, va depune întâmpinare în care va arata punctul sau asupra faptelor expuse în cererea de arbitrare. În acelaşi termen poate formula cerere reconvenţională care va îndeplini aceleaşi condiţii de forma ca şi cererea de arbitrare.

ART. 245

(1) În cazul în care părţile nu se înţeleg asupra persoanei arbitrului, decanul va desemna un avocat din barou.

(2) Funcţia de arbitru poate fi îndeplinită numai de un avocat cu cel puţin 10 ani vechime neîntreruptă în profesie şi care se bucura de o buna reputaţie.

(3) Activitatea arbitrului este remunerată potrivit regulilor stabilite de decan.

(4) Avocatul desemnat ca arbitru nu poate refuza aceasta însărcinare fără o justificare intemeiata.

ART. 246

(1) În procedura arbitrală, părţile pot fi asistate de un avocat.

(2) În toate cazurile arbitrajul va respecta principiul contradictorialităţii. În acest sens o copie a tuturor actelor depuse de una din părţi va fi comunicată celeilalte părţi.

(3) Şedinţele de judecata nu sunt publice.

ART. 247

Termenul de arbitraj este de 5 luni şi poate fi prelungit numai în condiţiile prevăzute de codul de procedura civilă.

ART. 248

Dacă părţile nu convin altfel, litigiul se va soluţiona exclusiv în drept. În toate cazurile se vor avea în vedere uzanţele profesionale şi regulile deontologice.

ART. 249

(1) Prin grija decanului, se va comunica fiecărei părţi o copie a hotărârii arbitrale.

(2) Executarea hotărârii arbitrale se realizează în condiţiile art. 367 - 368 din Codul de procedura civilă.

ART. 250

(1) În situaţia în care decanul baroului este implicat într-un litigiu arbitrai de natura celui prevăzut la articolele din prezentul paragraf, atribuţiile prevăzute la art. 244, 245 şi 249 din prezentul statut vor fi exercitate de către preşedintele U.N.B.R., iar arbitrul va fi desemnat dintre membrii Comisiei Permanente a U.N.B.R.

(2) În litigiile arbitrale în care hotărârile sunt susceptibile a fi executate pe teritoriul unui stat străin, avocatul străin implicat în arbitraj va semna o declaraţie potrivit căreia recunoaşte caracterul definitiv şi executoriu al hotărârii arbitrale ce se va pronunţa.

ART. 251

Dosarul arbitrai va fi arhivat de barou şi va fi păstrat timp de 5 ani.

SECŢIUNEA a 3-a

Răspunderea disciplinară

§1. Dispoziţii generale

ART. 252

(1) Protecţia onoarei şi prestigiului profesiei, respectarea legii, a statutului profesiei şi a deciziilor obligatorii ale organelor profesiei sunt încredinţate organelor constituite potrivit dispoziţiilor legii.

(2) Fapta săvârşită de avocat, prin care se incalca dispoziţiile legii, ale statutului profesiei, hotărârile obligatorii ale organelor profesiei, ale consiliului baroului în care avocatul este înscris sau în care îşi are sediul secundar şi care este de natura sa prejudicieze onoarea ori prestigiul profesiei sau al corpului de avocaţi, constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit art. 73 din Lege.

(3) Constituie abatere disciplinară grava încălcarea dispoziţiilor din Lege şi din prezentul statut ce prevăd expres o astfel de calificare.

ART. 253

(1) Răspunderea disciplinară a avocatului nu exclude răspunderea civilă, penală sau administrativă.

(2) Acţiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de cel mult un an de la data săvârşirii abaterii.

(3) Repetarea unei abateri disciplinare constituie o circumstanţă agravantă, care va fi luată în considerare la aplicarea sancţiunii.

ART. 254

Consiliile barourilor sunt obligate sa ţină evidenta sancţiunilor disciplinare aplicate fiecărui avocat şi sa comunice situaţia disciplinară a avocatului la cererea organelor profesiei, constituite potrivit legii.

ART. 255

Instanţele disciplinare sunt:

a) comisia de disciplina a baroului;

b) Comisia centrala de disciplina;

c) Consiliul U.N.B.R., în plenul sau, constituit conform art. 72 alin. (3) din Lege.

§2. Organizarea şi funcţionarea instanţelor disciplinare

ART. 256

(1) În fiecare barou se organizează şi funcţionează o comisie de disciplina, independenta de organele de conducere ale baroului prevăzute la art. 49 din Lege, alcătuită din 5 pana la 11 membri, aleşi de adunarea generală a baroului pe o perioada de 4 ani.

(2) Membrii comisiilor de disciplina se aleg dintre avocaţii cu o vechime de minimum 10 ani în profesie.

ART. 257

(1) Comisia de disciplina a baroului este coordonata de un preşedinte ales de către membrii acesteia.

(2) Consiliul baroului va desemna un secretar care nu face parte dintre membrii comisiei de disciplina şi care îndeplineşte funcţia de grefier, calitate în care păstrează, tine evidentele şi efectuează lucrările necesare în vederea desfăşurării activităţii comisiei, sub îndrumarea preşedintelui.

(3) Cheltuielile necesare activităţilor comisiei de disciplina se suporta de către barou.

(4) Alcătuirea completelor de judecata, programarea şedinţelor, organizarea evidentelor şi a activităţilor cu caracter administrativ ale comisiei de disciplina sunt în sarcina preşedintelui.

ART. 258

Comisia de disciplina a baroului judeca, în prima instanta, în complet de 3 membri, abaterile disciplinare săvârşite de avocaţii înscrişi în cadrul acestuia, cu excepţia abaterilor săvârşite de decan şi de membrii Consiliului U.N.B.R.

ART. 259

(1) În cadrul U.N.B.R. este organizată şi funcţionează Comisia centrala de disciplina.

(2) Comisia centrala de disciplina este alcătuită din reprezentanţii barourilor desemnaţi de adunările generale ale acestora. Fiecare barou are dreptul la câte un reprezentant ales de Congresul avocaţilor dintre candidaţii desemnaţi de adunările generale ale barourilor.

(3) Membrii Comisiei centrale de disciplina se aleg dintre avocaţii cu o vechime mai mare de 15 ani în profesie.

(4) Din completele de judecata alcătuite potrivit art. 72 alin. (2), lit. a) şi b) din Lege nu pot face parte soţul sau rudele pana la gradul patru inclusiv ale membrilor consiliului baroului din care face parte avocatul trimis în judecata, ale membrilor Consiliului U.N.B.R., în cazul prevăzut la art. 71 alin. (2) din Lege, precum şi soţul sau rudele pana la gradul patru inclusiv ale partii care a declansat prin plângere procedura disciplinară.

(5) Comisia centrala de disciplina este coordonata de unul dintre membrii acesteia în calitate de preşedinte, desemnat de Congresul avocaţilor, în ordinea voturilor obţinute.

ART. 260

Comisia centrala de disciplina judeca:

a) ca instanta de fond, în complet de 3 membri, abaterile membrilor Consiliului U.N.B.R. şi ale decanilor;

b) în contestaţie, în complet de 5 membri, contestaţiile declarate de avocatul interesat, decanul baroului şi de preşedintele U.N.B.R. impotriva deciziilor pronunţate de comisiile de disciplina ale barourilor şi a încheierilor prevăzute la art. 74 alin. (1) şi (2) din Lege.

ART. 261

Comisia centrala de disciplina îşi organizează, îşi tine evidentele şi îşi desfăşoară lucrările cu sprijinul comisiei permanente a U.N.B.R. Unul dintre secretarii U.N.B.R., desemnat de către comisia permanenta, îndeplineşte funcţia de grefier al Comisiei centrale de disciplina.

ART. 262

(1) Consiliul U.N.B.R., constituit ca instanta disciplinară, în plenul sau, mai puţin cel în cauza, judeca recursurile declarate impotriva deciziilor pronunţate de Comisia centrala de disciplina, ca instanta de fond, şi a încheierilor prevăzute la art. 74 alin. (1) şi (2) din Lege. (2) Unul dintre secretarii U.N.B.R., desemnat de Comisia Permanenta, îndeplineşte funcţia de grefier al Consiliului U.N.B.R., constituit ca instanta disciplinară în condiţiile alineatului precedent.

ART. 263

Executarea deciziilor disciplinare se face de către consiliul baroului în care avocatul este înscris.

§.3. Reguli de procedura

ART. 264

(1) Plângerea îndreptată impotriva unui avocat se adresează consiliului baroului pe al cărui tablou avocatul figurează cu drept de exercitare a profesiei. Dacă avocatul este pensionar care îşi continua activitatea în profesie, este incompatibil sau s-a retras din profesie, plângerea se adresează baroului în care avocatul este sau a fost înscris în tablou.

(2) Consiliul baroului poate fi sesizat şi prin modalităţile prevăzute la art. 70 alin. (2) şi (3) din Lege sau se poate sesiza din oficiu prin hotărâre consemnată în procesul-verbal de şedinţa.

(3) Consiliul baroului procedează la anchetarea abaterii indicate în plângere sau în sesizare. În situaţiile prevăzute la art. 71 alin. (2) din Lege, plângerea sau sesizarea va fi înaintată de îndată Consiliului U.N.B.R.

ART. 265

(1) Anchetarea abaterii disciplinare se efectuează de consiliul baroului. În acest scop, consiliul va desemna un consilier pentru efectuarea cercetării disciplinare prealabile.

(2) Dacă abaterea disciplinară s-a săvârşit pe raza unui alt barou, consiliul baroului poate decide efectuarea de cercetări, prin comisie rogatorie, de consiliul baroului pe raza căruia s-a săvârşit fapta.

(3) Anchetarea abaterii disciplinare a unui membru al Consiliului U.N.B.R. sau a unui decan se efectuează de către Consiliului U.N.B.R. În acest scop, consiliul va desemna pe unul dintre consilieri pentru efectuarea cercetării disciplinare prealabile.

(4) Consilierul desemnat pentru efectuarea cercetării prealabile se poate abţine sau poate fi recuzat de avocatul cercetat. Cererea de recuzare se formulează în scris şi se judeca de către consiliul baroului, respectiv de Consiliul U.N.B.R., în absenta consilierului recuzat.

ART. 266

(1) Anchetarea abaterii disciplinare se va face cu celeritate.

(2) Cercetările se efectuează după convocarea în scris, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, a avocatului cercetat, trimisa la sediul sau profesional. Convocarea se poate face şi prin înştiinţare în scris printr-un mijloc de comunicare ce asigura conservarea dovezii şi a datei la care s-a făcut înştiinţarea, ori prin luarea la cunostinta prin semnatura.

(3) Cercetarea se efectuează numai după încunoştinţarea avocatului cu privire la obiectul anchetei disciplinare prin luarea la cunostinta a conţinutului plângerii ori al sesizării. Avocatul cercetat poate da explicaţii scrise.

(4) Refuzul de a da curs convocării constituie o încălcare a îndatoririlor profesionale şi nu impiedica desfăşurarea anchetei disciplinare.

(5) În cursul cercetărilor, preşedintele U.N.B.R., decanul sau consilierul delegat va convoca în vederea ascultării persoana care a formulat plângerea, precum şi orice alte persoane ale căror declaraţii pot elucida cazul, va face verificări de înscrisuri şi va culege informaţii, prin mijloacele prevăzute de lege.

(6) După efectuarea cercetărilor, consilierul delegat întocmeşte un referat scris în care va consemna faptele, probele administrate, poziţia celui cercetat şi propunerea privind soluţionarea plângerii sau sesizării.

(7) Referatul astfel întocmit va fi înregistrat la secretariatul decanului baroului, respectiv al U.N.B.R., în cel mult 30 de zile de la primirea însărcinării.

ART. 267

(1) În şedinţa imediat următoare datei la care referatul a fost înregistrat, Consiliul U.N.B.R. sau, după caz, consiliul baroului procedează la anchetarea abaterii pe baza referatului şi a lucrărilor care au stat la baza întocmirii acestuia.

(2) Consiliul U.N.B.R. sau, după caz, consiliul baroului poate convoca avocatul anchetat, în vederea audierii sale.

ART. 268

(1) După efectuarea anchetei disciplinare, Consiliul U.N.B.R., respectiv consiliul baroului, vor decide, după caz, exercitarea acţiunii disciplinare, clasarea cauzei sau completarea cercetărilor.

(2) Soluţia se comunica, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau direct prin semnatura pe copie, avocatului cercetat, persoanei care a făcut plângerea şi preşedintelui U.N.B.R., în termen de cel mult 15 zile de la luarea deciziei prevăzută la alin. 1.

(3) În situaţia în care, în urma anchetarii abaterii, se decide exercitarea acţiunii disciplinare, Consiliul U.N.B.R, respectiv consiliul baroului vor desemna consilierul însărcinat cu susţinerea acesteia la instanta disciplinară.

(4) Acţiunea disciplinară se redactează în scris, motivat în fapt şi în drept, cu indicarea persoanelor care urmează a fi citate în fata instanţei disciplinare, şi se semnează de către decanul baroului sau, după caz, de preşedintele U.N.B.R.

(5) În caz de abatere grava, pe baza unui referat motivat, întocmit de consilierul desemnat de Consiliul U.N.B.R. sau, după caz, de consiliul baroului, preşedintele U.N.B.R. sau decanul poate solicita comisiei de disciplina competente suspendarea din profesie a avocatului în cauza, în condiţiile art. 581 din Codul de procedura civilă.

ART. 269

(1) Pe durata urmăririi penale sau a judecării faptei care constituie abatere disciplinară, procedura disciplinară se suspenda, urmând sa fie reluată după soluţionarea cauzei.

(2) Pe perioada suspendării procedurii de anchetare şi judecata pentru săvârşirea unei abateri disciplinare, cursul termenului prevăzut la art. 71 alin. (4) din Lege este oprit Cursul termenului se reia după soluţionarea definitiva a cauzei.

ART. 270

(1) Preşedintele comisiei de disciplina va fixa, de îndată, termen de judecata cu citarea avocatului, a organului profesiei care a exercitat acţiunea şi a celorlalte persoane indicate în acţiune.

(2) Procedura de citare în fata instanţelor disciplinare se face prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

ART. 271

(1) În fata instanţei disciplinare avocatul se va infatisa personal. În cursul şedinţelor avocatul poate fi asistat de un alt avocat.

(2) Şedinţa instanţei disciplinare nu este publica, iar lucrările şedinţei se consemnează într-o încheiere.

(3) Lipsa părţilor regulat citate nu impiedica judecata, instanta disciplinară putându-se pronunţa pe baza actelor şi a dovezilor administrate în cauza.

(4) Instanta disciplinară hotărăşte, cu majoritate de voturi, şi pronunţa o decizie disciplinară.

ART. 272

(1) Decizia disciplinară rămasă definitiva are autoritate de lucru judecat fata de părţi şi de organele profesiei.

(2) Decizia de excludere sau de suspendare din profesie se va comunica avocatului în cauza, baroului în care avocatul este înscris, precum şi preşedintelui U.N.B.R.

(3) Decizia privind aplicarea celorlalte sancţiuni disciplinare prevăzute de lege ori încetarea acţiunii disciplinare se comunica, de asemenea, în condiţiile alin. (2).

(4) Recursul declarat impotriva măsurilor luate prin încheiere în condiţiile art. 74 alin. (2) din Lege şi impotriva deciziei disciplinare se depune şi se înregistrează la secretariatul baroului, respectiv la secretariatul U.N.B.R. După expirarea termenelor de declarare a recursului, recursul se înregistrează la comisia de disciplina care a pronunţat hotărârea, care, îl va inainta, de îndată, împreună cu dosarul cauzei, instanţei disciplinare competente.

ART. 273

Recursul prevăzut la art. 72 alin. (3) din Lege este distinct de recursul prevăzut la art. 72 alin. (4) din Lege.

ART. 274

(1) Dispoziţiile privind procedura judecării acţiunilor disciplinare prevăzute în prezentul statut se completează cu prevederile Codului de procedura civilă.

(2) Căile de atac exercitate impotriva hotărârilor instanţelor disciplinare de fond se judeca şi au regimul caii de atac a recursului prevăzut de Codul de procedura civilă în cazurile în care hotărârile nu se ataca cu apel.

CAP. V

Pregătirea şi perfecţionarea profesională a avocaţilor

Secţiunea a 1-a Stagiul profesional

§. 1. Dispoziţii generale

ART. 275

(1) Stagiul profesional, denumit în continuare "stagiu", reprezintă perioada parcursă la începutul exercitării profesiei şi are ca scop pregătirea şi formarea profesională iniţială a avocatului în vederea obţinerii titlului profesional de avocat definitiv.

(2) Stagiul este obligatoriu şi efectiv, cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege.

(3) În perioada stagiului, avocatul îşi desfăşoară activitatea cu titlul profesional de avocat stagiar sub care este înscris în Tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei.

ART. 276

(1) Pregătirea şi formarea profesională iniţială a avocaţilor stagiari se realizează prin:

a) îndrumare şi formare profesională continua în cadrul formei de exercitare a profesiei cu care avocatul stagiar se afla în raporturi contractuale de colaborare sau în calitate de salarizat în interiorul profesiei;

b) conferinţe de stagiu organizate de consiliul baroului;

c) formele de învăţământ organizate de Institutul Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor denumit în continuare I.N.P.P.A.;

(2) În exercitarea atribuţiilor prevăzute de art. 63, lit. f), g), h) din Lege, Consiliul U.N.B.R., la propunerea Consiliului I.N.P.P.A. şi a barourilor, întocmeşte şi aproba:

a) cadrul unitar al programelor de învăţământ pentru pregătirea profesională a avocaţilor stagiari, în cadrul conferinţelor de stagiu organizate de barouri;

b) programele şi planul de învăţământ propus de I.N.P.P.A.

ART. 277

(1) Cererea de înscriere la examenul pentru primire în profesie ca avocat stagiar, însoţită de documentaţia prevăzută de prezentul statut, se depune la baroul în circumscripţia căruia solicitantul se va înscrie şi îşi va exercita profesia.

(2) În cererea de înscriere, solicitantul se va angaja ca va urma formele de pregătire profesională prevăzute de prezentul statut şi hotărâte de organele profesiei.

ART. 278

(1) Cererea de înscriere la examenul pentru primirea în profesie cu titlul de avocat stagiar se aproba de consiliul baroului prin hotărâre, după îndeplinirea procedurii prevăzute de prezentul statut.

(2) Solicitantul care a promovat examenul de primire în profesie obţine dreptul de a fi înscris în profesie. La cerere, acesta va fi înscris în Tabloul avocaţilor, în conformitate cu procedura prevăzută de statut, prin hotărârea consiliului baroului. Hotărârea va fi comunicată solicitantului şi preşedintelui U.N.B.R. Hotărârea prin care se respinge cererea de înscriere, va fi motivată şi va fi comunicată solicitantului.

(3) Hotărârile consiliului baroului pot fi contestate la Consiliul U.N.B.R. în termen de 15 zile de la comunicare.

ART. 279

(1) Avocatul stagiar este supus tuturor dispoziţiilor legale, statutare şi deontologice.

(2) Avocatul stagiar are următoarele îndatoriri suplimentare:

a) sa îşi perfecţioneze pregătirea profesională teoretică şi sa-şi însuşească tehnica de practica avocaţială;

b) sa participe la toate conferinţele de stagiu organizate de consiliul baroului, sa pregătească în scris subiectele conferinţelor şi lucrările avocatiale repartizate de coordonatorul conferinţelor de stagiu;

c) sa efectueze lucrările avocatiale repartizate de avocatul îndrumător şi de serviciul de asistenta judiciară al baroului;

d) sa participe la toate manifestările profesionale la care este convocat de către organele de conducere ale profesiei;

e) sa desfăşoare o activitate efectivă în profesie şi sa anunţe în scris orice motiv de suspendare a stagiului.

(3) Avocatul stagiar care urmează cursurile de pregătire şi perfecţionare profesională organizate de I.N.P.P.A. este obligat sa îndeplinească şi îndatoririle ce decurg din aceasta calitate şi sa respecte contractul de formare profesională încheiat cu I.N.P.P.A..

(4) Nerespectarea îndatoririlor prevăzute mai sus reprezintă abatere disciplinară.

ART. 280

(1) Durata stagiului este de 2 ani, calculată de la data înscrierii în Tabloul avocaţilor.

(2) Perioada în care avocatul stagiar urmează cursurile I.N.P.P.A. se include în durata stagiului.

ART. 281

(1) Persoana care anterior primirii în profesie a fost definitivata în funcţia juridică pe care a exercitat-o înainte de primirea în profesia de avocat sau a promovat examen de definitivare în aceasta funcţie, dobândeşte, potrivit art. 19 alin. (2) şi (3) din Lege, calitatea de avocat definitiv.

(2) Prin funcţii juridice, în sensul art. 19 din Lege, se înţeleg funcţiile îndeplinite efectiv după absolvirea facultăţii şi după susţinerea examenului de licenta.

(3) Consilierii juridici care nu au susţinut examen de definitivare în profesia de consilier juridic (jurisconsult), dar aveau o vechime de 5 ani la data intrării în vigoare a < 12003 514 10 201 0 18>Legii nr. 514/2003 privind profesia de consilier juridic, dobândesc calitatea de avocat definitiv.

(4) Constatarea acestei calităţi va fi menţionată în decizia de înscriere în barou.

§.2. Contractul de formare profesională iniţială

ART. 282

Pentru a fi înscris în tabloul avocaţilor stagiari cu drept de exercitare a profesiei, avocatul stagiar va inregistra la barou un contract de colaborare profesională sau un contract de salarizare în interiorul profesiei care va cuprinde clauze obligatorii privind formarea profesională iniţială, încheiat cu o forma de exercitare a profesiei sub îndrumarea unui avocat care îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 18 din Lege.

ART. 283

(1) Contractul va mentiona obligaţia de a se asigura avocatului stagiar venitul minim garantat pe economia nationala, distinct de veniturile ocazionale ale avocatului stagiar asigurate din asistenta judiciară pentru care a fost desemnat de serviciul de asistenta judiciară al baroului.

(2) Forma de exercitare a profesiei se angajează fata de consiliul baroului cu privire la asigurarea executării contractului de formare profesională iniţială şi este obligat sa îl informeze pe decan, în scris, asupra oricărei cauze de încetare a îndrumării. Forma de exercitare a profesiei se angajează fata de consiliul baroului pentru asigurarea contribuţiei la fondul de formare profesională necesar pentru îndeplinirea obligaţiilor prevăzute la art. 53 alin. (2) lit. j) şi art. 63 lit. f) din Lege, conform hotărârilor adoptate de Congresul avocaţilor, în temeiul art. 61 alin. (1) lit. e) din Lege.

(3) Avocatul îndrumător trebuie sa aibă reputaţie profesională nestirbita, vechimea prevăzută de art. 18 din lege şi sa declare expres situaţiile în care se afla dacă sunt incidente cazurile prevăzute la art. 19 alin. (4) şi la art. 20 din Lege care vor fi consemnate în contractele prevăzute la art. 282 din statut.

(4) Consiliul baroului poate stabili numărul de contracte de colaborare profesională sau de salarizare în interiorul profesiei pentru formarea profesională iniţială ce pot fi încheiate de un avocat care îndeplineşte condiţiile art. 18 din Lege.

(5) Pot semna contractele de colaborare sau de salarizare în interiorul profesiei numai avocaţii titulari ai cabinetelor individuale şi avocaţii asociaţi.

(6) Dacă, din orice motive obiective, încetează îndrumarea avocatului titular, toate obligaţiile impuse de lege, statut şi hotărârile consiliului privind îndrumarea avocatului stagiar vor fi preluate de către un alt avocat iar consiliul baroului va sprijini avocatul stagiar în a-şi găsi un îndrumător. Pana la găsirea altui îndrumător, stagiu se suspenda. Contractul de formare profesională iniţială va cuprinde în mod expres clauze corespunzătoare.

(7) Dacă, din orice motive, pe perioada stagiului, avocatul definitiv care încheie contractul de formare profesională iniţială nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate, consiliul baroului îi va solicita sa depună un raport motivat asupra situaţiei intervenite. În cazul în care se constata ca avocatul, cu rea-credinţa, nu şi-a îndeplinit obligaţiile asumate prin contractul încheiat cu avocatul stagiar, consiliul baroului va iniţia procedura disciplinară.

(8) Fiecare barou poate aprecia asupra contractelor de formare profesională iniţială propuse de avocaţii străini înscrişi pe Tabloul special al fiecărui barou.

§.3. Suspendarea stagiului

ART. 284

(1) Stagiul se suspenda în condiţiile art. 17 alin. (3) din Lege.

(2) Stagiul nu se suspenda în perioada în care avocatul stagiar urmează o forma de pregătire şi perfecţionare profesională la o instituţie de învăţământ superior (cursuri cu frecventa) dacă forma de exercitare a profesiei cu care stagiarul se afla în raporturi contractuale profesionale atesta baroului acordul pentru frecventarea cursurilor şi se obliga sa garanteze plata contribuţiilor şi taxelor prevăzute de lege în contul şi pentru avocatul stagiar pe perioada cursurilor.

(3) Stagiul se suspenda în cazul în care avocatul stagiar ocupa o funcţie incompatibilă cu exerciţiul profesiei sau nu îşi exercita efectiv stagiul timp de un an.

(4) În situaţia în care un avocat stagiar devine incompatibil, acesta nu poate fi înscris în Tabloul avocaţilor incompatibili şi nu îi poate fi ridicată incompatibilitatea decât dacă avocatul care s-a obligat sa asigure formarea profesională iniţială este de acord cu întreruperea stagiului şi cu executarea contractului iniţial după ridicarea incompatibilitatii;

(5) Suspendarea stagiului se constata de către consiliul baroului, care apreciază asupra împrejurărilor ce justifica lipsa din profesie, durata suspendării şi întinderea perioadei de stagiu efectuat anterior suspendării.

(6) În caz contrar, avocatul stagiar devenit incompatibil va trebui sa prezinte un nou contract de colaborare pentru formare profesională iniţială cu un avocat care îndeplineşte condiţiile legale de competenta profesională apta a asigura prin îndrumare formarea profesională iniţială.

ART. 285

(1) Suspendarea se dispune de consiliul baroului, care apreciază asupra împrejurărilor ce justifica lipsa din profesie, durata suspendării şi întinderea perioadei de stagiu efectuat anterior suspendării.

(2) Stagiul se suspenda în cazul în care avocatul stagiar ocupa o funcţie incompatibilă cu exerciţiul profesiei sau nu îşi exercita efectiv stagiul timp de un an.

(3) Stagiul efectuat anterior întreruperii nu intra în calculul termenului stabilit de art. 17 alin. (1) din lege.

§.4. Condiţiile şi efectele organizării stagiului de către consiliul baroului

ART. 286

(1) În exercitarea atribuţiilor prevăzute de art. 53, lit. j) din Lege, consiliul baroului organizează pregătirea profesională a avocaţilor stagiari prin organizarea conferinţelor lunare de stagiu.

(2) Conferinţa de stagiu cuprinde: expuneri asupra problemelor juridice, studiul doctrinei juridice şi al practicii judiciare, lucrări avocatiale scrise, dezbateri de spete.

(3) Conferinţele de stagiu se desfăşoară pe baza unui program aprobat anual de consiliul baroului, pregătit de către consilierul coordonator al stagiului, cu consultarea avocaţilor indrumatori.

(4) Consilierul coordonator al stagiului va desemna, din rândul avocaţilor stagiari care s-au remarcat în primul an de stagiu, pe secretarii conferinţelor de stagiu, care vor tine evidenta prezentei şi a lucrărilor avocaţilor stagiari.

(5) Prezenta la conferinţa de stagiu va fi constatată prin apel nominal. Consilierul coordonator va informa trimestrial consiliul baroului cu privire la îndeplinirea de către avocaţii stagiari a obligaţiilor ce le revin.

ART. 287

(1) La sfârşitul fiecărui an de stagiu activitatea avocatului stagiar va fi notată cu note între 1 şi 10 de către consilierul coordonator al stagiului, avându-se în vedere lucrările efectuate, participarea la dezbaterea temelor, precum şi prezenta la conferinţele de stagiu şi la manifestările baroului la care a fost convocat.

(2) Se va avea în vedere raportul întocmit de avocatul îndrumător şi de coordonatorul serviciului de asistenta judiciară al baroului cu privire la activitatea depusa pentru îndeplinirea sarcinilor profesionale.

(3) Notările vor fi avute în vedere la avizarea înscrierii la examenul de definitivare în profesie.

(4) Consiliul baroului, evaluand notarea acordată de consilierul coordonator al stagiului precum şi raportul avocatului îndrumător şi raportul coordonatorului serviciului de asistenta judiciară, poate dispune motivat prelungirea stagiului cu 1 an.

ART. 288

(1) Îndrumarea profesională a avocatului stagiar este asigurata de avocatul îndrumător care a consimţit în acest sens prin contractul încheiat.

(2) Pot asigura îndrumarea profesională a avocatului stagiar doar avocaţii care îndeplinesc cerinţele impuse de art. 18 din Lege, precum şi condiţiile stabilite prin hotărâre a consiliului baroului şi sunt titulari de cabinete individuale sau avocaţi asociaţi.

(3) Încetarea îndrumării din orice motive se aduce la cunostinta consiliului baroului, care hotărăşte schimbarea indrumatorului.

ART. 289

(1) Avocatul îndrumător şi coordonatorul serviciului de asistenta judiciară se vor preocupa de realizarea de către avocatul stagiar a unui venit echitabil, corespunzător muncii depuse şi potrivit art. 283 alin. (1) din prezentul statut.

(2) Fapta avocatului care asigura îndrumarea profesională, de a nu îşi îndeplini obligaţiile de îndrumare şi de a nu asigura venitul minim lunar garantat al avocatului stagiar, constituie abatere disciplinară grava.

(3) Distinct de răspunderea disciplinară, consiliul baroului poate decide şi interzicerea de a mai încheia contracte de formare profesională pe o perioada de la 1 la 5 ani.

ART. 290

(1) Avocatul stagiar are dreptul de a pune concluzii numai la judecătorii.

(2) Avocatul stagiar poate efectua activităţile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. a) şi b) din Lege.

§.5. Finalizarea stagiului. Înscrierea la examenul de definitivare în profesie

ART. 291

(1) După terminarea stagiului, consiliul baroului, prin decizie motivată, va constata, de la caz la caz, îndeplinirea efectivă a stagiului. Constatarea se face pe baza raportului avocatului îndrumător şi a celui al serviciului de asistenta judiciară, precum şi a notarilor consilierului coordonator al stagiului profesional.

(2) I.N.P.P.A. va comunica fiecărui barou situaţia privind frecventarea cursurilor, înscrierea la examenul de absolvire şi rezultatele examenului susţinut de avocaţii stagiari.

ART. 292

În baza deciziei de constatare a îndeplinirii efective a stagiului, avocatul stagiar va solicita consiliului baroului avizul pentru înscrierea la examenul de definitivare în profesie.

ART. 293

(1) Consiliul baroului va hotărî prin decizie înscrierea avocatului stagiar pentru susţinerea examenului de definitivat în baza evaluării activităţii sale de pregătire profesională. (2) Evaluarea prevăzută la alineatul precedent se va realiza în baza:

a) calificativelor şi notelor acordate de consilierul coordonator al conferinţelor de stagiu;

b) raportul avocatului îndrumător;

c) referatul consilierului coordonator al serviciului de asistenta judiciară a baroului;

d) raportul final.

ART. 294

(1) La sfârşitul perioadei de stagiu, avocatul este obligat sa susţină examenul de definitivare.

(2) Avocatul stagiar declarat respins sau care nu s-a prezentat la examenul de definitivat, precum şi cel care nu a promovat examenul de absolvire al I.N.P.P.A., este înscris din oficiu în următoarea sesiune a examenului de definitivat.

(3) Avocatul stagiar respins sau care nu s-a prezentat la 3 sesiuni ale examenului de definitivat va fi exclus din profesie.

§.6. Examenul de definitivare în profesia de avocat

ART. 295

(1) Examenul de definitivare în profesia de avocat se organizează de către fiecare barou. Consiliul U.N.B.R. va asigura caracterul unitar al examenului prin Regulamentul de desfăşurare a examenului. Regulamentul va prevede în mod obligatoriu materiile din care urmează a se face examinarea, programa analitica iar la propunerea Baroului Bucureşti, data unica de sustinere a acestuia. Regulamentul va prevede examinarea preponderent practica a candidaţilor şi respectarea opţiunii acestora, în măsura posibilităţilor, spre a fi examinat în raport de specializările în care s-au initiat, separat de examinarea privind pregătirea profesională generală.

(2) Comisia de examen a fiecărui barou este formată din avocaţi definitivi cu competenta profesională deplina şi cu reputaţie profesională nestirbita. Procedura de desemnare va fi prevăzută în Regulamentul de examen.

(3) Regulamentul de examen va fi comunicat barourilor inclusiv prin afişare pe internet cu minimum 60 de zile anterior datei examenului şi va fi adus la cunostinta candidaţilor prin grija consiliilor barourilor.

ART. 296

(1) Rezultatele examenului vor fi validate de consiliul baroului şi vor fi comunicate U.N.B.R.. I.N.P.P.A. va comunica, în mod corespunzător, rezultatele examenului de absolvire.

(2) După promovarea examenului, candidatul dobândeşte titlul profesional de avocat definitiv şi va fi înscris în Tabloul avocaţilor definitivi.

(3) Avocatul stagiar care a promovat examenul de absolvire a I.N.P.P.A. dobândeşte titlul profesional de avocat definitiv. Pe baza diplomei de absolvire a I.N.P.P.A., Consiliul Baroului va emite decizia de constatare a calităţii de avocat definitiv şi va efectua înscrierea pe Tabloul avocaţilor definitivi.

(4) De la data dobândirii titlului profesional de avocat definitiv, curge termenul prevăzut la art. 22 alin. (2) din Lege.

Secţiunea a 2 - a

Organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor

ART. 297

(1) I.N.P.P.A. este persoana juridică de drept privat, nonprofit, aflată sub autoritatea Consiliului U.N.B.R., care nu face parte din sistemul naţional de învăţământ şi nu este supus procedurilor de autorizare şi acreditare.

(2) I.N.P.P.A. are personalitate juridică şi buget propriu, care se aproba anual de către Consiliul U.N.B.R.

(3) Consiliul U.N.B.R. adopta şi modifica Statutul I.N.P.P.A., prin care se stabileşte organizarea şi funcţionarea acestuia.

(4) Conducerea I.N.P.P.A. este asigurata de Consiliul de conducere al I.N.P.P.A., denumit în continuare Consiliul Institutului.

(5) Consiliul Institutului este format din cinci membri, desemnaţi pentru o perioada de patru ani, conform statutului I.N.P.P.A..

(6) Preşedintele Consiliului este Directorul Institutului.

(7) Conducerea executivă a Institutului este asigurata de un director executiv numit de Consiliul Institutului.

(8) Veniturile I.N.P.P.A. provin din:

a) resurse provenite de la bugetul U.N.B.R. şi bugetele barourilor;

b) donaţii, sponsorizări sau legate;

c) venituri realizate din activităţi economice directe;

d) alte venituri prevăzute de Statutul I.N.P.P.A..

ART. 298

(1) În temeiul Legii, al prezentului statut şi al Statutului sau de organizare şi funcţionare, I.N.P.P.A. are următoarele atribuţii :

a) organizează pregătirea şi formarea profesională iniţială a avocaţilor stagiari la standarde de competenta profesională stabilite de organele profesiei;

b) elaborează programele de studiu ale avocaţilor stagiari şi propune Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România adoptarea programei anuale de studiu;

c) elaborează în conlucrare cu barourile proiectul programului anual de realizare a pregătirii continue şi propune Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România adoptarea acestuia;

d) asigura cursanţilor stagiile de practica la cabinete individuale de avocat, cabinete asociate, societăţi civile profesionale sau societăţi civile profesionale cu răspundere limitată ;

e) organizează examenul de absolvire, în conformitate cu regulamentul de organizare şi desfăşurare aprobat de Consiliul U.N.B.R.

(2) Cursurile organizate de I.N.P.P.A. se desfăşoară sub forma de prelegeri şi ateliere încadrate în module de pregătire, în urma cărora cursanţii obţin calificative.

(3) Dispoziţiile referitoare la formarea profesională iniţială sunt aplicabile şi formelor de exercitare a profesiei care asigura stagiile de practica ale cursanţilor.

ART. 299

(1) La finalizarea cursurilor şi a stagiului de practica organizate de I.N.P.P.A., avocatul stagiar este obligat sa susţină examenul de absolvire.

(2) Certificatul eliberat absolvenţilor care au promovat examenul de absolvire atesta formarea profesională iniţială în profesia de avocat şi are regimul prevăzut de lege în materia formării profesionale iniţiale şi în materia recunoaşterii calificarilor profesionale reciproce a profesiilor legal reglementate.

Secţiunea a 3-a

Pregătirea profesională continua

ART. 300

(1) Avocaţii sunt obligaţi sa-şi actualizeze permanent pregătirea lor profesională, prin menţinerea şi diversificarea cunoştinţelor în domeniile în care îşi exercita profesia.

(2) Pregătirea profesională continua presupune lărgirea cunoştinţelor şi competentelor în noi domenii ale dreptului, lărgirea cunoştinţelor în domeniul procedurilor şi al legilor aplicate în Uniunea Europeană, precum şi dobândirea certificării pregătirii profesionale continue la standarde compatibile cu pregătirea profesională a avocaţilor din celelalte state membre ale Uniunii Europene.

(3) Pregătirea profesională continua se realizează şi prin specializarea impusa de diversificarea şi extinderea aplicării dreptului în raport de evoluţia relaţiilor social -economice contemporane.

ART. 301

(1) Toate organele profesiei şi instituţiile ce îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea acestora sunt obligate sa asigure condiţiile necesare pregătirii profesionale continue a avocaţilor, în raport cu domeniile profesionale de specialitate pentru care avocaţii optează. Obligaţia priveşte în mod special şi domeniul dreptului comunitar european, însuşirea şi aplicarea deontologiei şi standardelor profesionale în materie.

(2) Pregătirea profesională continua se realizează în cadrul barourilor, al Uniunii Naţionale a Barourilor din România şi al formelor de exercitare a profesiei şi are drept scop îndeplinirea de către avocaţi a obligaţiei profesionale de pregătire continua bazată pe o cultura juridică de calitate şi o pregătire temeinica pentru îndeplinirea corespunzătoare a activităţilor de interes public pe care le implica folosirea titlului profesional de avocat.

ART. 302

Reprezintă modalităţi de pregătire profesională continua, în cadru organizat:

a) activităţile coordonate şi indrumate de Departamentul de pregătire profesională continua al I.N.P.P.A.;

b) asistenta la cursuri, seminarii, reuniuni, conferinţe, congrese şi orice alta forma organizată pentru realizarea actualizării cunoştinţelor şi tehnicilor de exercitare a profesiei;

c) pregătirea on-line;

d) redactarea şi publicarea de note, articole, eseuri, studii pe probleme juridice;

e) activităţi specifice în cercurile de studii organizate de barouri;

f) activităţi organizate în cooperare cu instituţii de învăţământ sau instituţii de realizare a pregătirii profesionale în domenii conexe activităţii specifice profesiei de avocat.

g) orice alta activitate recunoscuta de organele profesiei.

ART. 303

(1) Pregătirea continua realizată de către avocaţi va fi evaluată în mod regulat.

(2) Controlul respectării obligaţiilor de pregătire continua (inclusiv consecinţele nerespectării acestor obligaţii) se va reflecta într-un sistem declarativ realizat de către avocaţi, apt a fi verificat. Controlul pregătirii profesionale continue este de competenta Baroului şi se va realiza în cadrul normativ corespunzător exercitării profesiei la nivel naţional conform hotărârilor adoptate de Congresul avocaţilor şi de Consiliul U.N.B.R.

(3) Pe baza hotărârilor Congresului avocaţilor Consiliul U.N.B.R. va elabora un program anual privitor la evaluarea şi controlul pregătirii profesionale continue a avocaţilor care va tine cont de conlucrarea dintre barouri pentru realizarea pregătirii profesionale continue în mod coerent şi unitar la nivel naţional. Organele profesiei de avocat vor certifica periodic pregătirea profesională continua a fiecărui avocat.

CAP. VI

Asigurările sociale

ART. 304

(1) Avocaţii înscrişi în barouri, care figurează în Tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei, avocaţii pensionari şi urmaşii acestora cu drepturi proprii la pensie şi ajutoare sociale fac parte de drept din sistemul propriu de asigurări sociale al avocaţilor şi sunt membri de drept ai Casei de Asigurări a Avocaţilor denumita în continuare C.A.A..

(2) Avocaţii înscrişi în barou care nu figurează în Tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei au dreptul la prestaţiile de asigurări sociale corespunzător perioadei în care şi-au exercitat profesia, în condiţiile prevăzute de legea şi Statutul C.A.A..

(3) Perioada în care un avocat este deputat sau senator este luată în calcul la stabilirea vechimii în avocatura, în condiţiile achitării cotelor de contribuţie la C.A.A.. Indemnizaţia de parlamentar şi celelalte drepturi băneşti încasate, cumulate cu eventualele venituri din activitatea de avocat desfasurata în perioada mandatului de parlamentar, se considera venituri din profesie şi se iau în calcul atât la stabilirea cotelor de contribuţie, cat şi la stabilirea pensiei de către C.A.A..

ART. 305

(1) C.A.A. este organizată şi funcţionează în cadrul Uniunii Naţionale a Barourilor din România. C.A.A. este instituţie autonomă de interes public, are personalitate juridică, patrimoniu şi buget propriu.

(2) C.A.A. va infiinta filiale organizate pe lângă barouri, cu avizul Consiliului U.N.B.R.

(3) Filialele C.A.A., constituite în condiţiile prevăzute de lege, au personalitate juridică de interes public, buget şi patrimoniu propriu.

ART. 306

C.A.A. stabileşte şi acorda membrilor săi, în condiţiile legii sale de organizare şi ale Statutului C.A.A., pensii şi ajutoare sociale.

ART. 307

(1) Fondurile C.A.A. se constituie în condiţiile statutului acesteia.

(2) Pensiile şi ajutoarele sociale vor avea ca baza de calcul exclusiv stagiile de cotizare şi cuantumul contribuţiilor achitate de avocatul asigurat, fiind interzisă aplicarea altor criterii de calcul.

ART. 308

(1) Plata contribuţiei lunare pentru constituirea fondurilor C.A.A. se va efectua prin transfer în contul bancar al filialei în care avocatul este înscris sau la casieria acesteia pana la data de 15 ale lunii următoare celei pentru care se face plata.

(2) În cazul achitării contribuţiei prin ordin de plata, plata se considera facuta la data debitarii contului bancar al plătitorului. În cazul în care data de 15 a lunii este o zi nelucrătoare, plata contribuţiei se socoteşte facuta în termen dacă este facuta în ziua lucrătoare imediat următoare datei de 15.

(3) Depăşirea cu cel mult 5 zile a termenului de plata prevăzut la alineatul precedent atrage obligaţia de plata a majorărilor de întârziere în favoarea C.A.A.. La achitarea contribuţiei avocatul este obligat sa ateste, în scris şi sub semnatura veniturile realizate din onorarii în luna pentru care se efectuează plata şi pentru care plăteşte cota de contribuţie în condiţiile prevăzute de Statutul C.A.A.. Statutul C.A.A. va prevedea forma şi modalitatea în care se face şi se înregistrează declaraţia.

(4) Avocatul care plăteşte cota maxima de contribuţie nu are obligaţia de a declara valoarea veniturilor suplimentare cotei plătite.

ART. 309

(1) Neplata contribuţiilor lunare în cuantumul şi la termenele stabilite atrage aplicarea măsurii prevăzute la art. 27 lit. c) din Lege.

(2) Filiala va notifica în prealabil avocatul debitor şi va sesiza baroul în cazurile în care întârzierea plăţii este mai mare de 3 luni. La sesizare se va ataşa dovada notificării.

(3) Respectarea procedurii prealabile de notificare prevăzute la alineatul precedent nu este necesară dacă avocatul nu a dat declaraţia privind veniturile realizate pe o perioada mai mare de 6 luni şi nici nu a plătit cotele de contribuţie la C.A.A..

(4) Încălcarea repetată a obligaţiilor prevăzute la art.76 alin.(2) din Lege constituie abatere disciplinară grava.

ART. 310

La cererea filialei avocatul este obligat sa informeze în scris asupra îndeplinirii obligaţiei de a contribui la constituirea fondurilor sistemului asigurărilor sociale privind avocaţii, sa indice criteriile în raport cu care a achitat contribuţia şi sa prezinte dovezile de plata a acesteia, în cazurile în care din evidentele filialei nu rezulta datele prevăzute în prezentul articol.

ART. 311

(1) Consiliul de administraţie al C.A.A. şi consiliile barourilor vor coordona activitatea filialelor în vederea aplicării unitare a legii.

(2) Între filiala, C.A.A. şi barouri se stabileşte prin Statutul C.A.A. modul de comunicare a informaţiilor şi de coordonare a activităţii filialelor.

(3) Adunarea generală a filialei se întruneşte anual, la aceeaşi data cu adunarea generală ordinară a baroului sau ori de câte ori este nevoie.

(4) Proiectul de buget al filialei va fi adoptat de adunarea generală după obţinerea avizului consiliului baroului şi va fi comunicat C.A.A. spre aprobare.

(5) Hotărârile consiliului de administraţie al filialei se comunica C.A.A. şi consiliului baroului.

(6) Consiliul baroului poate convoca în şedinţa comuna consiliul de administraţie al filialei.

ART. 312

(1) Consiliul de administraţie al filialei va face propuneri Consiliului de administraţie al C.A.A. pentru aprobarea statului de funcţiuni, după obţinerea avizului consiliului baroului.

(2) După obţinerea avizului baroului şi cu aprobarea Consiliului de administraţie al C.A.A., poate fi angajat un director executiv al filialei.

(3) Consiliul de administraţie al filialei îndeplineşte atribuţiile stabilite prin lege, statutul şi regulamentul de organizare şi funcţionare al C.A.A. şi pune în aplicare hotărârile Consiliului de administraţie al C.A.A., Congresului avocaţilor, Consiliului U.N.B.R. şi ale consiliului baroului.

(4) În caz de abatere grava şi evidenta ori de nereguli financiare, Consiliul de administraţie al C.A.A., din oficiu sau la cererea consiliului baroului, poate suspenda consiliul de administraţie al filialei. În acest caz Consiliul de administraţie al C.A.A. va numi o conducere interimara cu avizul consultativ al consiliului baroului, pana la organizarea unor noi alegeri, respectiv pana la data primei adunări generale ordinare sau extraordinare a filialei.

ART. 313

(1) Consiliul U.N.B.R. va coordona activitatea Consiliului de administraţie al C.A.A. în vederea aplicării legii şi a Statutului C.A.A..

(2) Pentru cheltuielile cu caracter de investiţii din disponibilităţile băneşti ale fondului centralizat al sistemului C.A.A. sau ale filialelor, se va întocmi programul anual de investiţii, care va fi aprobat de Consiliul Uniunii Naţionale a Barourilor din România în ultima şedinţa a fiecărui an pentru anul următor. La întocmirea programului anual de investiţii înscris în bugetul anului următor, Consiliul de administraţie al C.A.A. va avea în vedere evolutiile preliminate ale bugetului sistemului C.A.A., centralizate la nivelul primelor trei trimestre ale anului în curs.

(3) În intervalul dintre Congresele avocaţilor, în caz de abatere grava şi evidenta ori de nereguli financiare, Consiliul U.N.B.R., din oficiu sau la cererea a o treime dintre membrii Consiliului U.N.B.R., va putea suspenda Consiliul de administraţie al C.A.A. În acest caz, Consiliul U.N.B.R. va numi o conducere interimara, pana la proximul Congres.

ART. 314

(1) Toate hotărârile şi deciziile Consiliului de administraţie al C.A.A. intra în vigoare şi vor fi puse în aplicare în trei zile de la comunicarea acestora facuta către membrii C.A.A., inclusiv prin internet.

(2) În mod corespunzător dispoziţiile alineatului de mai sus se aplica cu privire la hotărârile şi deciziile consiliilor de administraţie ale filialelor.

CAP. VII

Dispoziţii tranzitorii şi finale

ART. 315

(1) În aplicarea dispoziţiilor prevăzute de Lege, consiliul baroului are dreptul de a şi incasa taxe pentru:

a) înscrierea în barou a avocaţilor primiţi în profesie, cu examen sau scutire de examen;

b) înscrierea la examenul de intrare în profesie;

c) înscrierea la examenul de definitivat;

d) reînscrierea în Tabloul avocaţilor a avocatului exclus pentru neplata contribuţiilor profesionale;

e) reînscrierea în Tabloul avocaţilor a avocatului incompatibil;

f) transferul avocatului dintr-un barou în altul, taxa ce va fi percepută de baroul la care avocatul se transfera,

g) înfiinţarea pe raza baroului a unui sediu secundar sau a unui birou;

h) înscrierea în Tabloul special a avocatului străin;

i) activităţi de secretariat şi jurisdicţie profesională.

(2) Limitele maxime şi scutirile de la taxele prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin decizie a Consiliului U.N.B.R.

ART. 316

Comisia Permanenta a U.N.B.R. are dreptul de a stabili şi incasa taxe pentru:

a) înscrierea candidaţilor la examenul de primire în profesie;

b) înscrierea candidaţilor la examenul de definitivare în profesie;

c) înscrierea la examenul de verificare a cunoştinţelor de drept romanesc şi de limba romana a avocaţilor străini;

d) acordarea de avize conforme, în condiţiile legii;

e) activităţi de secretariat şi de jurisdicţie profesională.

ART. 317

Formele noi de asociere pentru exercitarea profesiei de avocat (societăţile civile profesionale cu răspundere limitată), reglementate prin Legea nr. 255/2004 privind modificarea şi completarea <>Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, se pot organiza şi funcţiona numai după intrarea în vigoare a prezentului statut.

ART. 318

Organele de conducere ale U.A.R. legal alese la data adoptării < >Legii nr. 255/2004 privind modificarea şi completarea < >Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, îşi vor îndeplini în continuare atribuţiile potrivit Legii şi statutului, ca organe de conducere ale U.N.B.R., pe intreaga durata a mandatului pentru care au fost alese.

ART. 319

Avocaţii care se afla în perioada de stagiu la data intrării în vigoare a prezentului statut şi pentru care s-au acordat reduceri ale duratei de stagiu pentru înscrierea la examenul de definitivare în profesie, pana la publicarea <>Legii nr. 255/23.06.2004 pentru modificarea şi completarea < >Legii nr. 51/1995, beneficiază de drepturile acordate. Avocaţii care urmează cursurile I.N.P.P.A. vor respecta contractele de formare profesională încheiate cu I.N.P.P.A., iar după promovarea examenului de absolvire dobândesc calitatea de avocat definitiv.

ART. 320

(1) Denumirile formelor de exercitare a profesiei în vigoare la data adoptării < >Legii nr. 255/2004 privind modificarea şi completarea < >Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat se păstrează. în caz de schimbare a formei de exercitare a profesiei de avocat, dispoziţiile art. 7 alin. (1) din Lege, precum şi cele corespunzătoare din prezentul statut devin aplicabile.

(2) Dispoziţiile alineatului 1 se aplica în mod corespunzător şi în cazul folosirii firmei, ştampilei, parafei, antetului şi a oricăror elemente de identificare a formelor de exercitare a profesiei.

ART. 321

Anexele nr. I - XXX fac parte integrantă din prezentul statut.

ART. 322

Prezentul statut a fost adoptat în şedinţa Consiliului U.N.B.R. din 25 septembrie 2004 şi intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

ART. 323

La data publicării prezentului statut în Monitorul Oficial al României, Partea I, îşi încetează aplicabilitatea Statutul profesiei de avocat, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 284 din 31 mai 2001, cu modificările şi completările ulterioare.