 BluePink XHost |
Servere virtuale de la 20 eur / luna. Servere dedicate de la 100 eur / luna - servicii de administrare si monitorizare incluse. Colocare servere si echipamente de la 75 eur / luna. Pentru detalii accesati site-ul BluePink. |
|
BluePink XHost |
Servere virtuale de la 20 eur / luna. Servere dedicate de la 100 eur / luna - servicii de administrare si monitorizare incluse. Colocare servere si echipamente de la 75 eur / luna. Pentru detalii accesati site-ul BluePink. |
CODUL VAMAL din 24 iulie 1997 - (actualizat)
LEGEA nr. 141/1997
(actualizat pana la data de 30 mai 2005)
Parlamentul României adopta prezenta lege.
CAP. 1
Dispoziții generale
Secțiunea I
Domeniul de aplicare
ART. 1
(1) Codul vamal se aplica în mod uniform și nediscriminatoriu pe întreg teritoriul României.
(2) Prevederile cuprinse în prezentul cod se aplica tuturor bunurilor introduse sau scoase din țara de către persoane fizice sau persoane juridice.
ART. 2
(1) Introducerea sau scoaterea din țara a mărfurilor, a mijloacelor de transport și a oricăror alte bunuri este permisă numai prin punctele de control pentru trecerea frontierei de stat.
(2) La trecerea frontierei de stat, mărfurile, mijloacele de transport și orice alte bunuri sunt supuse vamuirii de către autoritățile vamale.
(3) În punctele de control pentru trecerea frontierei de stat și pe teritoriul tarii sunt organizate birouri vamale care funcționează potrivit legii.
Secțiunea a II-a
Definiții de baza
ART. 3
În aplicarea prevederilor prezentului cod, prin termenii de mai jos se înțelege:
a) reglementări vamale - dispozițiile cuprinse în prezentul cod, în regulamentul vamal de aplicare a acestuia, precum și în alte acte normative care cuprind prevederi referitoare la domeniul vamal;
b) persoana - persoana fizica sau juridică;
c) persoana stabilită în România - o persoana fizica cu domiciliul în România sau o persoana juridică romana;
d) autoritate vamală - autoritate investită pentru aplicarea reglementărilor vamale;
e) birou vamal și punct vamal - unități ale autorității vamale în care pot fi îndeplinite, în totalitate sau în parte, formalitățile prevăzute de reglementările vamale;
f) statut vamal - încadrarea unei marfi ca marfa românească sau străină;
g) mărfuri românești - mărfuri obținute cu respectarea condițiilor de origine prevăzute în prezentul cod;
h) mărfuri străine - altele decât cele definite la lit. g);
i) drepturi de import - taxele vamale, taxa pe valoarea adăugată, accizele și orice alte sume care se cuvin statului la importul de mărfuri;
j) drepturi de export - taxele vamale și orice alte sume care se cuvin statului la exportul de mărfuri;
k) tarif vamal - tabel care cuprinde nomenclatura combinata a mărfurilor, taxele vamale exprimate în procente, precum și cele rezultate din aplicarea măsurilor tarifare preferențiale prevăzute în reglementările legale;
l) datorie vamală - obligația unei persoane de a plati drepturile de import sau de export;
m) debitor vamal - titularul unei datorii vamale;
n) supraveghere vamală - orice acțiune a autorității vamale pentru asigurarea respectării reglementărilor vamale în acest domeniu;
o) control vamal - îndeplinirea de către autoritatea vamală a operațiunilor de verificare a mărfurilor, a existenței și autenticitatii documentelor; examinarea evidentelor financiar-contabile și a altor înscrisuri ale titularilor de operațiuni; controlul mijloacelor de transport; controlul bagajelor și al altor mărfuri transportate sau aflate asupra persoanelor; efectuarea de anchete administrative și alte acțiuni similare, cu scopul de a asigura respectarea reglementărilor vamale și a altor norme aplicabile mărfurilor aflate sub supraveghere vamală;
p) elemente de taxare - nivelul cotei procentuale prevăzute în tariful vamal, metodele de determinare a valorii în vama și regulile de origine aplicabile;
r) destinația vamală a mărfurilor - plasarea mărfurilor sub un regim vamal, introducerea lor într-o zona libera sau antrepozit liber, reexportul acestora în afară teritoriului României, distrugerea sau abandonul în favoarea statului;
s) declarație vamală - actul unilateral cu caracter public, prin care o persoana manifesta, în formele și în modalitățile prevăzute în reglementările vamale, vointa de a plasa mărfurile sub un regim vamal determinat;
t) declarant - persoana care întocmește și depune declarația vamală în nume propriu sau persoana în numele căreia este întocmită declarația vamală de către mandatar sau comisionar;
u) liber de vama - actul prin care autoritatea vamală lasa la dispoziția titularului declarației vamale mărfurile vamuite, în scopul prevăzut de regimul vamal sub care acestea au fost plasate;
v) vamuire - ansamblul de operațiuni efectuate de autoritatea vamală de la prezentarea mărfurilor, a mijloacelor de transport și a oricăror alte bunuri pana la acordarea liberului de vama;
x) decizie vamală - orice act al autorităților vamale, privind reglementările vamale, adoptat de acestea, care produce efecte juridice asupra uneia sau mai multor persoane;
y) bunuri - mărfuri, vietati, orice alte produse, precum și mijloace de transport.
CAP. 2
Sistemul institutional al autorității vamale
Secțiunea I
Structura organizatorică a autorității vamale
ART. 4 - (1) Activitatea vamală se exercita prin Autoritatea Nationala a Vamilor, care se organizează și funcționează în subordinea Ministerului Finanțelor Publice, în cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
(2) Autoritatea Nationala a Vamilor are o sigla ale carei caracteristici se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, potrivit art. 5 alin. (1).
Art. 4 a fost modificat prin ORDONANTA DE URGENTA nr. 90 din 2 octombrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 712 din 13 octombrie 2003.
Art. 4 a fost modificat de pct. 1 al art. 3 din ORDONANTA nr. 8 din 20 ianuarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 101 din 31 ianuarie 2005.
Alin. (1) al art. 4 a fost modificat de pct. 1 al articolului unic din LEGEA nr. 154 din 20 mai 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 452 din 27 mai 2005.
ART. 5
(1) Autoritatea Nationala a Vamilor este organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, finanțată de la bugetul de stat. Organizarea și funcționarea acesteia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
(2) Salarizarea, precum și drepturile și îndatoririle personalului vamal sunt cele stabilite de lege pentru functionarii publici și de Statutul personalului vamal.
(3) Răspunderea personalului Autorității Naționale a Vamilor este cea prevăzută de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 10/2004 privind Statutul personalului vamal, aprobată cu modificări prin Legea nr. 243/2004, cu modificările ulterioare, Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscală, republicată, Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările ulterioare, și de Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările ulterioare.
(4) Abrogat.
(5) Abrogat.
ART. 6
(1) Direcțiile regionale, birourile și punctele vamale sunt subordonate Direcției Generale a Vamilor.
(2) Birourile vamale de frontiera se înființează prin hotărâre a Guvernului.
(3) Direcțiile regionale și birourile vamale de interior se înființează prin decizia Direcției Generale a Vamilor.
ART. 7
Autoritățile vamale își desfășoară activitatea în sedii proprii sau, atunci când acest lucru nu este posibil, în spații puse la dispoziție fără plata de către deținătorii legali, care, potrivit legii, sunt autorizați sa funcționeze în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat.
Secțiunea a II-a
Atribuțiile autorității vamale
ART. 8
(1) Autoritatea vamală exercita, în cadrul politicii vamale a statului, atribuțiile conferite prin reglementări vamale, pentru realizarea vamuirii bunurilor introduse sau scoase din țara.
(2) Operațiunea de vamuire se efectuează la birourile și punctele vamale de către personalul operativ al autorității vamale, sub îndrumarea și controlul direcțiilor regionale vamale și al Direcției Generale a Vamilor.
(3) În cazurile și în condițiile prevăzute de regulamentul vamal, operațiunea de vamuire se poate efectua și în alte locuri decât în cele prevăzute la alin. (2).
ART. 9
(1) Autoritatea vamală are dreptul sa efectueze controlul vamal al mijloacelor de transport și al mărfurilor, precum și al bunurilor și valorilor aparținând persoanelor fizice, prezentate la introducerea sau la scoaterea lor din țara.
(2) În cazul în care se refuza prezentarea, autoritatea vamală are dreptul sa efectueze controlul vamal, din proprie initiativa, fără acordul titularului.
(3) Controlul vamal corporal al persoanelor se poate efectua, în cazuri excepționale, atunci când exista informații sau prezumții ca se incearca încălcarea reglementărilor vamale. Cazurile, condițiile și procedurile se stabilesc prin regulamentul vamal.
ART. 10
(1) Autoritatea vamală, atunci când are informații cu privire la persoanele care, la trecerea frontierei de stat, ar transporta substanțe stupefiante ascunse în corpul lor, poate, pe baza consimțământului acestora, sa le supună unui examen de investigare medicală.
(2) În caz de refuz, agentul vamal va solicita parchetului în a carei raza de competenta se afla biroul vamal autorizarea pentru examinarea medicală și reținerea persoanei. Rezultatele examinării medicale se prezintă parchetului, în scopul aplicării procedurilor penale.
ART. 11
Autoritatea vamală are dreptul de a opri mijloacele de transport, folosind semnale formale specifice. Când conducătorii mijloacelor de transport refuza sa oprească, pot fi utilizate, pentru imobilizare, și alte modalități prevăzute de lege.
ART. 12
(1) Agentul vamal are dreptul ca, în vederea efectuării controlului vamal în condițiile legii, sa urce la bordul oricăror nave, inclusiv al celor militare, aflate în porturile maritime sau fluviale, precum și în rada acestora.
(2) Comandantul sau, în absenta sa, secundul navei comerciale sau militare, este obligat sa primească autoritățile vamale, sa le însoțească în timpul controlului și sa le creeze posibilitatea de a verifica orice loc de pe nava susceptibil de a ascunde bunuri sau valori supuse vamuirii.
(3) Prevederile alin. (1) și (2) se aplica și aeronavelor comerciale sau militare aflate în aeroporturi, la sosirea sau la plecarea din țara.
ART. 13
(1) Autoritatea vamală poate controla bunurile supuse vamuirii, în orice loc s-ar afla pe teritoriul tarii.
(2) În acest scop, autoritatea vamală poate:
a) verifica, în condițiile legii, clădiri, depozite, terenuri și orice alte obiective;
b) preleva, în condițiile legii, probe pe care le analizează în laboratoarele proprii sau agreate, în vederea identificarii și expertizarii mărfurilor;
c) efectua investigații, supravegheri și verificări în cazurile în care sunt semnalate situații de încălcare a reglementărilor vamale;
d) exercita controlul ulterior la sediul agenților economici asupra operațiunilor de comerț exterior, în scopul verificării respectării reglementărilor vamale;
e) identifica, pe baza de documente, persoanele care se afla în raza de activitate a biroului vamal.
ART. 14
Pentru efectuarea controlului vamal, atunci când este cazul, instituțiile și agenții economici au obligația sa pună la dispoziția autorității vamale, fără plata, datele și informațiile pe care le dețin, referitoare la bunurile supuse vamuirii. Aceste date și informații vor fi transmise, în scris sau înregistrate pe alt suport material compatibil, în termenul solicitat.
ART. 15
(1) Organele poștale sunt obligate sa prezinte, pentru vamuire, autorității vamale aflate în incinta oficiului poștal, coletele și trimiterile poștale internaționale, cu respectarea normelor poștale.
(2) În exercitarea atribuțiilor de control, autoritatea vamală nu poate sa aducă atingere secretului corespondentei și al trimiterilor poștale.
ART. 16
(1) Autoritatea vamală își exercita atribuțiile pe întreg teritoriul României, în condițiile stabilite prin prezentul cod.
(2) Organele de poliție, de graniceri și de control ale Ministerului Finanțelor, atunci când constata încălcări ale reglementărilor vamale, sunt obligate sa anunțe de îndată autoritatea vamală cea mai apropiată și sa depună, la cererea acesteia, bunurile care au făcut obiectul acelei încălcări.
ART. 17
(1) În scopul prevenirii încălcării reglementărilor vamale, se instituie o zona specială de supraveghere vamală, cuprinsă între limita exterioară a marii teritoriale și frontiera de stat, precum și o fasie de 20 km în interiorul frontierei de stat.
(2) În zona specială de supraveghere vamală, autoritatea vamală, pe lângă controlul vamal obișnuit, efectuează și alte acțiuni specifice, prin înființarea de posturi de supraveghere vamală, permanente sau temporare, fixe ori mobile. Totodată, realizează controale inopinate, urmărește și identifica persoanele suspectate de încălcarea reglementărilor vamale.
(3) Abrogat.
art. 17 a fost abrogat prin ORDONANTA DE URGENTA nr. 80 din 4 iunie 1999 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 275 din 16 iunie 1999.
Secțiunea a III-a
Drepturile și obligațiile autorității vamale
ART. 18
Direcția Generală a Vamilor și direcțiile regionale vamale exercita coordonarea, îndrumarea și controlul efectuării operațiunilor de vamuire, realizate de către birourile și punctele vamale, asigurând aplicarea uniforma a reglementărilor vamale.
ART. 19
Birourile și punctele vamale sunt unități operative care efectuează operațiunile de vamuire a bunurilor și supravegherea vamală în cazurile și în condițiile prevăzute de reglementările vamale.
ART. 20
Autoritatea vamală comunica, la cererea ministerelor și a altor instituții centrale, precum și a Băncii Naționale a României, date privind operațiunile vamale necesare activității acestora.
Secțiunea a IV-a
Personalul vamal
ART. 21
Abrogat.
ART. 22
Abrogat.
ART. 23
Personalul vamal poarta, în timpul serviciului, uniforma, însemne, ecusoane distincte și, după caz, echipament de protecție, care se atribuie gratuit. Modelul și durata de întrebuințare a acestora se vor stabili prin statutul personalului vamal.
ART. 24
(1) Agenții vamali își exercita atribuțiile în cadrul operațiunilor de vamuire și supraveghere vamală numai pe baza legitimatiilor de serviciu, în care sunt înscrise competentele conferite prin normele legale.
(2) Organele de poliție sunt obligate sa acorde, la cerere, sprijin autorităților vamale în exercitarea atribuțiilor care le revin.
ART. 25
Agenții vamali, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, beneficiază de ocrotirea specială prevăzută de lege pentru ofițerii de poliție.
ART. 26
Abrogat.
Art. 26 a fost abrogat prin ORDONANTA DE URGENTA nr. 10 din 18 martie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 256 din 23 martie 2004.
ART. 27
Abrogat.
ART. 28
Abrogat.
ART. 29
Abrogat.
ART. 30
Abrogat.
CAP. 3
Relații și informații privind reglementările vamale
ART. 31
(1) Persoanele interesate au dreptul sa solicite, în scris, autorității vamale, relații și informații privind aplicarea reglementărilor vamale, justificând interesul obținerii acestora prin precizarea operațiunii de comerț exterior ce urmează a fi realizată.
(2) La cerere se anexează, dacă este cazul, documentația cuprinzând principalele caracteristici tehnice și comerciale ale bunurilor care fac obiectul tranzacției, precum și analizele de laborator.
(3) Autoritatea vamală va da relațiile și informațiile cerute, în cel mai scurt termen, dar nu mai mult de 10 zile.
ART. 32
(1) Informația scrisă privind aplicarea tarifului vamal obliga autoritatea vamală numai în privinta clasificarii tarifare, dacă formalitățile vamale sunt îndeplinite ulterior datei la care s-a comunicat informația, iar mărfurile sunt identice cu cele menționate în informație. Autoritatea vamală eliberează răspunsul scris, fără plata.
Informația data va cuprinde temeiul legal și este valabilă atât timp cat reglementarea vamală invocată este în vigoare.
(2) În cazurile când informația furnizată este eronată, autoritatea vamală este obligată ca, de îndată, sa o revoce sau sa o modifice, comunicând aceasta solicitantului.
CAP. 4
Principii de baza pentru aplicarea reglementărilor vamale
ART. 33
Bunurile se introduc sau se scot din țara numai prin birourile vamale. Aceste bunuri sunt supuse operațiunii de vamuire și rămân sub supraveghere vamală pana la acordarea liberului de vama.
ART. 34
(1) Bunurile intrate în țara se înscriu, în ordinea sosirii la frontiera, în registrul de evidenta, pe baza documentelor de transport și a celor comerciale.
(2) În lipsa documentelor de însoțire, înscrierea mărfurilor se face pe baza constatărilor autorității vamale sau a altor documente prezentate organelor vamale de către cei interesați, din care sa rezulte mărfurile care urmează sa fie supuse vamuirii.
ART. 35
(1) Mărfurile și bunurile înregistrate, după intrarea în țara, sunt indrumate astfel:
a) către biroul vamal stabilit de autoritatea vamală sau în alt loc desemnat de aceasta;
b) spre o zona libera, când mărfurile sunt destinate acesteia.
(2) În caz de forta majoră sau de caz fortuit, la schimbarea destinației stabilite potrivit alin. (1), transportatorul este obligat sa sesizeze imediat autoritatea vamală, informand totodată despre eventualele pierderi parțiale sau totale ale mărfurilor.
(3) Când o nava sau o aeronava aflată în situația prevăzută la alin. (1) este obligată, din motive de forta majoră sau de caz fortuit, sa facă o escala sau sa staționeze temporar pe teritoriul României, transportatorul este obligat sa informeze fără întârziere autoritatea vamală asupra situației intervenite, aceasta stabilind măsurile de supraveghere a navei sau a aeronavei, precum și a bunurilor transportate de acestea.
ART. 36
Prevederile art. 35 nu se aplica bunurilor aparținând persoanelor fizice, precum și mărfurilor aflate la bordul navelor sau al aeronavelor care traverseaza marea teritorială și apele teritoriale sau spațiul aerian al României, fără a avea ca destinație un port sau un aeroport romanesc.
CAP. 5
Etape ale operațiunii de vamuire
Secțiunea I
Operațiuni prealabile vamuirii
ART. 37
Mărfurile sosite la vama de destinație sau la locul stabilit de autoritatea vamală, potrivit art. 35 alin. (1) lit. a), se prezintă autorității vamale de către transportator sau de către titularul operațiunii comerciale ori de către reprezentantul acestuia.
ART. 38
(1) Mărfurile prezentate biroului sau punctului vamal se afla sub supraveghere vamală pana la stabilirea regimului vamal și intra în depozit necesar cu caracter temporar.
(2) Autoritatea vamală poate cere depozitarului sa constituie o garanție care sa asigure plata drepturilor de import.
ART. 39
Mărfurile aflate în depozit necesar cu caracter temporar pot fi manipulate numai în scopul conservării lor în starea inițială, fără sa se modifice caracteristicile sau aspectele tehnice și comerciale.
ART. 40
În cazurile în care, conform legii, autoritățile competente hotărăsc distrugerea mărfurilor aflate în depozit necesar cu caracter temporar, aceasta operațiune se va efectua pe cheltuiala titularului operațiunii comerciale, sub supravegherea autorității vamale.
ART. 41
Mărfurile intra de depozitul necesar cu caracter temporar, pe baza unei declarații sumare.
ART. 42
Declarația sumară se completează de către depozitar pe formulare-tip și se depune la autoritatea vamală care o înregistrează în registrul de evidenta.
ART. 43
Prevederile art. 41 și 42 nu se aplica bunurilor aparținând călătorilor, precum și celor expediate prin colete poștale.
ART. 44
(1) Mărfurile care au făcut obiectul declarației sumare pot fi transferate numai în cazurile și în locurile stabilite de autoritatea vamală.
(2) În caz fortuit sau de forta majoră, care impune de îndată transferul, în total sau în parte, a mărfii, operațiunea se poate face cu înștiințarea ulterioara, în aceeași zi, a autorității vamale.
ART. 45
Autoritatea vamală poate, oricând și în orice împrejurare, sa efectueze controlul mărfurilor sau al mijloacelor de transport, cerând descărcarea și dezambalarea mărfurilor.
ART. 46
Titularul operațiunii comerciale sau reprezentantul acestuia este obligat ca, în termen de 30 de zile de la depunerea declarației sumare, sa solicite autorității vamale plasarea mărfurilor sub un regim vamal.
Secțiunea a II-a
Stabilirea regimului vamal al mărfurilor
ART. 47
(1) La introducerea sau la scoaterea din țara a mărfurilor prezentate la vama, autoritatea vamală stabilește un regim vamal.
(2) Regimul vamal cuprinde totalitatea normelor ce se aplica în cadrul procedurii de vamuire, în funcție de scopul operațiunii comerciale și de destinația mărfii.
ART. 48
(1) Regimurile vamale sunt definitive sau suspensive.
(2) Din categoria regimurilor vamale definitive fac parte:
a) importul, care consta în introducerea mărfurilor în circuitul economic;
b) exportul, care consta în scoaterea mărfurilor din țara;
c) introducerea și scoaterea din țara de bunuri aparținând călătorilor sau altor persoane fizice, necomercianți.
(3) Regimurile vamale suspensive sunt următoarele:
a) tranzitul mărfurilor;
b) antrepozitul mărfurilor;
c) perfecționarea activa a mărfurilor;
d) transformarea sub control vamal a mărfurilor;
e) admiterea temporară a mărfurilor;
f) perfecționarea pasiva a mărfurilor.
ART. 49
În funcție de felul mărfurilor și de regimul vamal care poate fi utilizat, Direcția Generală a Vamilor poate decide ca numai unele birouri vamale sa fie competente sa procedeze la efectuarea vamuirii. Decizia Direcției Generale a Vamilor se publica în Monitorul Oficial al României.
Secțiunea a III-a
Dispoziții comune privind regimurile vamale
ART. 50
(1) Mărfurile destinate a fi plasate sub un regim vamal fac obiectul unei declarații vamale corespunzătoare acelui regim.
(2) Declarația vamală se completează și se semnează, pe formulare tipizate, de către titularul operațiunii sau de către reprezentantul sau, în forma scrisă sau utilizând un procedeu informatic agreat de autoritatea vamală.
(3) Declarația vamală se depune la biroul sau punctul vamal împreună cu documentele prevăzute de reglementările vamale, în vederea acceptării regimului vamal solicitat.
ART. 51
(1) Declarația vamală este acceptată de autoritatea vamală numai dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 50 și se înregistrează în registrul de evidenta.
(2) Data declarației vamale acceptate este data înregistrării ei și determina stabilirea și aplicarea regimului vamal.
ART. 52
Autoritatea vamală poate aproba titularului operațiunii sau reprezentantului acestuia, la cerere, sa efectueze, înainte de depunerea declarației vamale, verificarea felului și a cantității mărfii și sa preleveze probe, în vederea întocmirii și depunerii corecte a declarației vamale.
ART. 53
Declarantul are dreptul sa rectifice sau sa retragă declarația vamală depusa și acceptată de autoritatea vamală numai pana în momentul începerii controlului fizic al mărfurilor.
ART. 54
Rectificarea sau retragerea declarației vamale se poate face și ulterior începerii controlului fizic al mărfurilor, din initiativa și pe răspunderea declarantului, dacă acesta, în conformitate cu prevederile art. 52, a cerut verificarea felului și a cantității mărfurilor, iar cererea a fost refuzată, sau dacă deține acte constatatoare, întocmite de organismele neutre prevăzute de lege.
ART. 55
(1) După acceptarea declarației vamale, autoritatea vamală procedează la controlul documentar al acesteia și al documentelor insotitoare și poate cere declarantului sa prezinte și alte documente necesare verificării exactitatii elementelor înscrise în declarație.
(2) Autoritatea vamală poate proceda la controlul fizic al mărfurilor, total sau parțial, precum și, dacă este cazul, la prelevarea de probe pentru expertize sau analize de laborator.
ART. 56
(1) Transportul mărfurilor la locul controlului fizic și manipularea acestora sunt efectuate de declarant pe riscul și pe cheltuiala sa.
(2) Declarantul are dreptul sa asiste la controlul fizic al mărfurilor și la prelevarea probelor. La cererea autorităților vamale, declarantul este obligat sa prezinte mărfurile pentru control, sa le manipuleze și sa le dezambaleze, sa le reambaleze, precum și sa asigure condiții pentru prelevarea probelor.
(3) Cheltuielile privind expertizele și analizele de laborator justificate, precum și costul probelor prelevate se suporta de către declarantul vamal.
ART. 57
Dacă controlul fizic al mărfurilor se executa parțial, rezultatele acestuia pot fi luate în considerare pentru intreaga partida de marfa înscrisă în declarația vamală. Declarantul vamal are dreptul sa ceara efectuarea controlului total al mărfurilor, când considera ca rezultatul controlului parțial nu este concludent.
ART. 58
(1) Autoritatea vamală poate lua măsuri de marcare sau de sigilare a mărfurilor, precum și a compartimentelor din mijloacele de transport în care se afla mărfurile.
(2) Marcajele sau sigiliile nu pot fi inlaturate decât de autoritatea vamală sau cu permisiunea acesteia, cu excepția cazului fortuit sau de forta majoră, când operațiunea este necesară pentru a salva integritatea mărfurilor sau a mijloacelor de transport. În aceasta situație, autoritatea vamală va fi instiintata în aceeași zi, justificandu-se, prin orice mijloc de proba, măsura luată.
ART. 59
(1) Autoritatea vamală acorda liberul de vama după efectuarea vamuirii, dar poate dispune eliberarea mărfii și după depunerea documentelor de plata.
(2) Când regimul vamal prevede plata unor drepturi de import ori depunerea unei garanții, liberul de vama se acorda numai după îndeplinirea acestor obligații, în condițiile și modalitățile prevăzute în prezentul cod.
ART. 60
Autoritatea vamală poate utiliza o procedura simplificata pentru prezentarea și declararea mărfurilor, în cazurile și în condițiile stabilite în regulamentul vamal.
ART. 61
(1) Autoritatea vamală are dreptul ca, într-o perioada de 5 ani de la acordarea liberului de vama, sa efectueze controlul vamal ulterior al operațiunilor.
(2) În cadrul controlului vamal ulterior, autoritatea vamală verifica orice documente, registre și evidente referitoare la mărfurile vamuite. Controlul se poate face la oricare persoana care se afla în posesia acestor acte sau deține informații în legatura cu acestea. De asemenea, poate fi făcut și controlul fizic al mărfurilor, dacă acestea mai exista.
(3) Abrogat.
(4) Diferențele în plus se restituie titularului în termen de 30 de zile de la data constatării.
(5) Diferențele în plus sau în minus privind alte drepturi de import se soluționează potrivit normelor care reglementează aceste drepturi.
(6) Când încălcarea reglementărilor vamale constituie, după caz, contravenție sau infracțiune, autoritatea vamală este obligată sa aplice sancțiunile contravenționale sau sa sesizeze organele de urmărire penală.
(7) Declarația vamală în detaliu și actele constatatoare încheiate de autoritatea vamală constituie titlu executoriu pentru urmărirea și încasarea drepturilor de import și export.
-----------
Alin. (3) al art. 61 a fost abrogat prin LEGEA nr. 174 din 17 mai 2004 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscală, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 25 mai 2004.
Secțiunea a IV-a
Comisionari în vama
ART. 62
(1) Operațiunile de prezentare a mărfii, depunerea declarației vamale - sumară și în detaliu -, precum și păstrarea și manipularea mărfurilor în depozit pot fi efectuate, cu autorizarea Direcției Generale a Vamilor, și de persoanele juridice romane care au calitatea de comisionar în vama.
(2) Comisionarii în vama pot avea în obiectul lor de activitate și operațiuni de expeditii și transport internațional de mărfuri supuse vamuirii.
ART. 63
Condițiile de autorizare și de funcționare se stabilesc prin regulamentul vamal.
CAP. 6
Regimurile vamale definitive
Secțiunea I
Importul
ART. 64
(1) Importul consta în intrarea în țara a mărfurilor străine și introducerea acestora în circuitul economic.
(2) La importul mărfurilor, autoritatea vamală realizează procedura de vamuire și de încasare a datoriei vamale aferente drepturilor de import, aplicând și măsurile de politica comercială.
ART. 65
Taxele vamale de import se determina pe baza Tarifului vamal de import al României, care se aproba prin lege.
ART. 66
(1) Tariful vamal de import al României se elaborează pe baza nomenclaturii combinate a mărfurilor.
(2) Taxa vamală este exprimată în procente și se aplica la valoarea în vama a mărfurilor, exprimată în lei.
ART. 67
(1) Taxele vamale aplicabile sunt cele prevăzute la data înregistrării declarației vamale de import.
(2) În situația în care, ulterior înregistrării, în timpul efectuării procedurii de vamuire, pana la acordarea liberului de vama, intervin taxe vamale preferențiale, titularul operațiunii comerciale sau reprezentantul acestuia va solicita autorității vamale aplicarea taxei vamale corespunzătoare regimului preferențial.
ART. 68
(1) Unele categorii de mărfuri pot beneficia de un tratament tarifar favorabil, în funcție de felul mărfii sau de destinația lor specifica, potrivit reglementărilor vamale sau acordurilor și convențiilor internaționale la care România este parte.
(2) Prin tratament tarifar favorabil se înțelege o reducere sau o exceptare de drepturi vamale, care poate fi aplicată și în cadrul unui contingent tarifar.
ART. 69
Prin lege se stabilesc cazurile în care, din motive și împrejurări speciale, se acorda scutiri de drepturi la importul de mărfuri.
ART. 70
(1) Guvernul, în cazuri temeinic justificate, la propunerea Ministerului Finanțelor și a Ministerului Industriei și Comerțului, poate aproba, cu caracter temporar, exceptari sau reduceri de taxe vamale pentru unele categorii de mărfuri.
(2) Exceptarile și reducerile de taxe vamale, aprobate potrivit alin. (1), se stabilesc în mod nediscriminatoriu fata de importatori sau de beneficiari, indicandu-se în mod expres codul tarifar al mărfurilor.
ART. 71
Importatorii sau beneficiarii importului de mărfuri destinate unei anumite utilizări, în cazul în care, ulterior declarației vamale, schimba utilizarea mărfii, sunt obligați sa înștiințeze înainte autoritatea vamală, care va aplica regimul tarifar vamal corespunzător noii utilizări.
ART. 72
Regulile generale și notele explicative de interpretare a nomenclaturii mărfurilor prevăzute în Tariful vamal de import al României sunt cele din Convenția internationala a Sistemului armonizat de descriere și codificare a mărfurilor, încheiată la Bruxelles la 14 iunie 1983, la care România este parte.
ART. 73
Direcția Generală a Vamilor, ținând seama de practica internationala în materie, stabilește regulile specifice aplicabile clasificarii mărfurilor prevăzute în nomenclatura combinata.
ART. 74
(1) În vederea aplicării corecte a tarifului vamal, autoritatea vamală constata originea mărfurilor importate, pe baza următoarelor criterii:
a) mărfuri produse în întregime într-o țara;
b) mărfuri obținute printr-o prelucrare sau transformare substantiala într-o țara.
(2) Aplicarea criteriilor se face pe baza regulilor de origine prevăzute de reglementările vamale sau de acordurile ori de convențiile internaționale la care România este parte.
ART. 75
În aplicarea regimului tarifar preferențial, regulile și formalitățile necesare pentru determinarea originii mărfurilor sunt cele stabilite în acordurile și convențiile internaționale la care România este parte.
ART. 76
Valoarea în vama reprezintă acea valoare care constituie baza de calcul al taxelor vamale prevăzute în Tariful vamal de import al României.
ART. 77
(1) Procedura de determinare a valorii în vama este cea prevăzută în Acordul privind aplicarea articolului VII al Acordului general pentru tarife și comerț (G.A.T.T.), încheiat la Geneva la 1 noiembrie 1979, la care România este parte.
(2) La valoarea în vama, în măsura în care au fost efectuate, dar nu au fost cuprinse în preț, se includ:
a) cheltuielile de transport al mărfurilor importate pana la frontiera romana;
b) cheltuielile de încărcare, de descărcare și de manipulare, conexe transportului, ale mărfurilor din import aferente parcursului extern;
c) costul asigurării pe parcursul extern.
(3) Transformarea în lei a valorii în vama se face la cursul de schimb stabilit și comunicat de Banca Nationala a României. Acest curs de schimb se utilizează pe toată durata săptămânii următoare, pentru declarațiile vamale înregistrate în cursul acelei săptămâni.
(4) Atunci când determinarea definitiva a valorii în vama nu se poate efectua imediat, importatorul are dreptul de a ridica mărfurile din vama, la cerere, cu condiția sa constituie o garanție bănească sau bancară, acceptată de autoritatea vamală.
(5) În cazul în care, în termen de 30 de zile de la ridicarea mărfii, importatorul nu prezintă documente concludente privind determinarea valorii în vama, autoritatea vamală procedează la executarea garanției, operațiunea de vamuire fiind considerată încheiată.
ART. 78
(1) Valoarea în vama se determina și se declara de către importator, care este obligat sa depună la biroul vamal o declarație pentru valoarea în vama, însoțită de facturi sau de alte documente de plata a mărfii și a cheltuielilor pe parcurs extern, aferente acesteia.
(2) Declarația de valoare în vama poate fi depusa și prin reprezentant, în acest caz răspunderea fiind solidară.
ART. 79
(1) În cazul în care nu s-a aplicat un tratament tarifar preferențial, deoarece importatorul nu a prezentat certificatul de origine a mărfurilor, titularul operațiunii are dreptul sa solicite restituirea taxelor încasate în plus.
(2) Cererea de restituire este acceptată, dacă a fost depusa în termenul de valabilitate a certificatului de origine prevăzut în acordurile internaționale prin care s-a stabilit regimul tarifar preferențial la care România este parte.
(3) Certificatele de origine a mărfurilor, care sunt prezentate autorității vamale după expirarea termenului la care face trimitere alin. (2), pot fi acceptate, dacă titularul operațiunii dovedește ca nerespectarea termenului este datorată unor circumstanțe excepționale.
(4) Autoritatea vamală poate accepta certificatele de origine a mărfurilor, dacă termenul de prescripție a datoriilor statului nu a fost împlinit, iar mărfurile respective au fost prezentate autorității vamale și au făcut obiectul unei declarații vamale înainte de expirarea termenului prevăzut la alin. (2).
ART. 80
Sunt exceptate de la plata taxelor vamale de import:
a) produsele de pescuit maritim și oceanic și alte produse extrase din marea teritorială a unei terțe tari de navele înmatriculate în România și care navigheaza sub pavilion roman;
b) bunurile obținute din produsele prevăzute la lit. a) la bordul unei nave-fabrica ce îndeplinește condițiile de înmatriculare în România și de navigație sub pavilion roman.
Secțiunea a II-a
Exportul
ART. 81
(1) Regimul de export consta în scoaterea definitiva a mărfurilor românești de pe teritoriul României.
(2) Sunt admise la export mărfurile produse în țara, precum și cele importate anterior, cu excepția mărfurilor care sunt supuse unor măsuri de prohibitie sau de restrictie în cadrul politicii comerciale.
(3) Regulile de clasificare tarifara prevăzute la importul de mărfuri se aplica și la export.
ART. 82
Exportatorul de mărfuri scoase definitiv sau temporar din țara este obligat sa depună o declarație vamală de export la biroul vamal în raza căruia se afla sediul exportatorului sau la locul unde mărfurile sunt ambalate ori încărcate pentru a fi exportate. În cazuri temeinic justificate, declarația vamală poate fi depusa și la un birou vamal de frontiera.
ART. 83
La exportul de mărfuri nu se încasează taxe vamale.
ART. 84
Liberul de vama la export se acorda cu condiția ca mărfurile în cauza sa părăsească teritoriul României în aceeași stare în care acestea se aflau în momentul înregistrării declarației vamale de export.
ART. 85
(1) Mărfurile românești, precum și cele străine care au fost indigenate pot fi exportate temporar, în situația în care urmează a fi reintroduse în țara, fără a fi suferit o modificare, cu excepția uzurii lor normale.
(2) Autoritatea vamală fixează un termen în cadrul căruia mărfurile trebuie sa fie reintroduse sau sa primească o alta destinație vamală. Termenul aprobat trebuie sa permită ca scopul utilizării sa fie realizat.
(3) Autoritatea vamală, cu acordul titularului regimului de export, poate scurta sau, în cazuri excepționale, temeinic justificate, poate prelungi termenul inițial.
Secțiunea a III-a
Prohibiții și restrictii la import și la export
ART. 86
(1) Sunt considerate prohibite toate mărfurile al căror import sau export este, potrivit reglementărilor legale, interzis cu orice titlu.
(2) Sunt considerate ca restrictionate mărfurile al căror import sau export este supus unor condiții sau îndeplinirii unor formalități speciale.
(3) Atunci când importul sau exportul nu este permis decât cu prezentarea unei autorizații speciale sau a unei licențe, mărfurile sunt prohibite, dacă nu sunt însoțite de un astfel de titlu sau dacă acesta nu este valabil.
(4) Prevederile alin. (1)-(3) se aplica în mod corespunzător și regimurilor vamale suspensive.
ART. 87
Licentele de import sau de export sunt nominale, transmiterea lor cu orice titlu atragand nulitatea lor absolută.
ART. 87^1
Călătorii și alte persoane fizice cu domiciliul sau resedinta în țara ori în străinătate pot introduce și scoate din țara bunurile aflate în bagajele personale ori care îi însoțesc fără a fi supuse taxelor vamale, în condițiile și în limitele stabilite prin lege sau prin hotărâre a Guvernului, cu respectarea acordurilor și convențiilor internaționale la care România este parte.
-----------
Art. 87^1 a fost introdus prin ORDONANTA nr. 94 din 26 august 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 803 din 31 august 2004.
ART. 87^2
Prevederile art. 87^1 se aplica și coletelor primite sau trimise persoanelor fizice.
-----------
Art. 87^2 a fost introdus prin ORDONANTA nr. 94 din 26 august 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 803 din 31 august 2004.
ART. 87^3
(1) Pentru bunurile care nu se încadrează în limitele cantitative și valorice prevăzute în lege sau în hotărârea Guvernului se aplica, la introducerea în țara, tariful vamal de import.
(2) Guvernul, la propunerea Ministerului Finanțelor Publice, poate aproba reduceri sau exceptari de la taxele vamale prevăzute la alin. (1).
(3) Prin hotărârea Guvernului prevăzută la art. 87^1 se vor stabili și normele privind determinarea valorilor în vama a bunurilor introduse sau scoase din țara de către persoanele fizice aflate în situația menționată la alin. (1).
-----------
Art. 87^3 a fost introdus prin ORDONANTA nr. 94 din 26 august 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 803 din 31 august 2004.
Secțiunea a IV-a
Regimul vamal aplicabil călătorilor și altor persoane fizice
ART. 88
Abrogat.
--------------
Art. 88 urma sa fie abrogat, începând cu data de 1 ianuarie 2006, conform literei c) a alin (2) al art. 136 din ORDONANTA nr. 59 din 22 august 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL 615 din 29 august 2003, intrata în vigoare la data de 27 noiembrie 2003 și aprobată cu modificări prin LEGEA nr. 545 din 18 decembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 915 din 20 decembrie 2003.
--------------
Art. 88 a fost abrogat prin LEGEA nr. 507 din 17 noiembrie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.080 din 19 noiembrie 2004.
ART. 89
Abrogat.
Art. 89 urma sa fie abrogat, începând cu data de 1 ianuarie 2006, conform literei c) a alin (2) al art. 136 din ORDONANTA nr. 59 din 22 august 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL 615 din 29 august 2003, intrata în vigoare la data de 27 noiembrie 2003 și aprobată cu modificări prin LEGEA nr. 545 din 18 decembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 915 din 20 decembrie 2003.
-----------
Art. 89 a fost abrogat prin LEGEA nr. 507 din 17 noiembrie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.080 din 19 noiembrie 2004.
ART. 90 *)
Abrogat.
--------------
*) Art. 90 urma sa fie abrogat, începând cu data de 1 ianuarie 2006, conform literei c) a alin (2) al art. 136 din ORDONANTA nr. 59 din 22 august 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL 615 din 29 august 2003, intrata în vigoare la data de 27 noiembrie 2003 și aprobată cu modificări prin LEGEA nr. 545 din 18 decembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 915 din 20 decembrie 2003.
-----------
Art. 90 a fost abrogat prin LEGEA nr. 507 din 17 noiembrie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.080 din 19 noiembrie 2004.
CAP. 7
Regimurile vamale suspensive
Secțiunea I
Dispoziții comune
ART. 91
Regimurile vamale suspensive sunt operațiuni cu titlu temporar, care au drept efect suspendarea plății taxelor vamale.
ART. 92
(1) Regimul vamal suspensiv se solicita în scris de către titularul operațiunii comerciale. Autoritatea vamală aproba cererea numai în cazul în care poate asigura supravegherea și controlul regimului vamal suspensiv. Cheltuielile suplimentare ocazionate de acordarea regimului vamal suspensiv vor fi suportate de titularul operațiunii.
(2) Prin aprobarea emisă se fixează termenul pentru încheierea regimului vamal suspensiv.
(3) Prelungirea termenului pentru încheierea regimului vamal suspensiv se face la cererea expresă și justificată a titularului operațiunii, cu aprobarea autorității vamale.
ART. 93
Titularul aprobării este obligat sa informeze de îndată autoritatea vamală asupra oricăror modificări care influențează derularea operațiunii sub regimul vamal aprobat.
ART. 94
Autoritatea vamală cere constituirea unei garanții care sa asigure încasarea drepturilor de import ce ar putea fi datorate.
ART. 95
(1) Regimul vamal suspensiv aprobat se încheie atunci când mărfurile primesc un alt regim vamal.
(2) Autoritatea vamală poate dispune, din oficiu, încheierea regimului vamal suspensiv atunci când titularul nu finalizează operațiunile acestui regim în termenul aprobat.
(3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplica și în cazul produselor compensatoare sau transformate, obținute în cadrul regimurilor de perfecționare activa sau pasiva și de transformare sub control vamal.
ART. 96
Titularul regimului vamal suspensiv poate cesiona, cu acceptul proprietarului mărfurilor și cu acordul autorității vamale, drepturile și obligațiile aferente regimului vamal respectiv.
Secțiunea a II-a
Tranzitul vamal
ART. 97
(1) Tranzitul vamal consta în transportul mărfurilor străine de la un birou vamal la alt birou vamal, fără ca acestea sa fie supuse drepturilor de import sau măsurilor de politica comercială.
(2) Mărfurile vamuite la un birou vamal de interior, în vederea exportului, sunt în tranzit pana la biroul vamal de frontiera.
ART. 98
(1) Regimul de tranzit vamal se încheie atunci când mărfurile și documentele corespunzătoare sunt prezentate la biroul vamal de destinație.
(2) În cazul în care acesta este un birou vamal de interior, la cererea declarantului vamal, mărfurile primesc o alta destinație vamală.
ART. 99
Titularul regimului de tranzit este obligat sa prezinte biroului vamal de destinație mărfurile în stare intactă, cu măsurile de marcare și sigilare aplicate potrivit art. 58, în termenul stabilit de autoritatea vamală.
ART. 100
În cazul în care exista documentele întocmite potrivit convențiilor și înțelegerilor internaționale la care România este parte, autoritatea vamală le accepta fără sa mai emita documente interne.
Secțiunea a III-a
Antrepozitul vamal
ART. 101
(1) Prin antrepozit vamal se înțelege locul aprobat de autoritatea vamală, aflat sub controlul acesteia, în care mărfurile pot fi depozitate. În aprobarea data de autoritatea vamală se stabilește și termenul în cadrul căruia titularul de antrepozit este obligat sa solicite acordarea unui nou regim vamal.
(2) În antrepozitul vamal se permite intrarea mărfurilor străine, înainte ca ele sa fie supuse obligației de plata a datoriei vamale sau unor măsuri de politica comercială, precum și a mărfurilor românești vamuite, care sunt depozitate pana la expedierea lor în străinătate.
ART. 102
(1) Antrepozitul vamal poate fi public sau privat.
(2) Antrepozitul public este destinat depozitarii de mărfuri de către orice persoana.
(3) Antrepozitarul este titularul declarației vamale prin care mărfurile sunt plasate în regimul de antrepozit vamal.
(4) Antrepozitul privat este destinat depozitarii mărfurilor de către cel căruia îi aparține depozitul.
ART. 103
(1) Antrepozitele vamale pot fi înființate numai de persoane juridice romane, pe baza aprobării date de autoritatea vamală.
(2) Autoritatea vamală stabilește, prin aprobare, și condițiile de organizare și de funcționare a antrepozitului vamal autorizat.
ART. 104
Deținătorul antrepozitului vamal este administratorul și gestionarul mărfurilor depozitate în acesta și are, fata de autoritatea vamală, următoarele obligații:
a) sa îndeplinească condițiile de organizare și de funcționare a antrepozitului vamal, stabilite în aprobare;
b) sa asigure supravegherea mărfurilor, astfel încât sa nu fie posibila sustragerea acestora de sub controlul vamal;
c) sa respecte normele privind conservarea mărfurilor depozitate.
ART. 105
Autoritatea vamală poate cere deținătorului de antrepozit sa constituie o garanție care sa asigure plata drepturilor de import pentru mărfurile nevamuite, aflate în antrepozit.
ART. 106
(1) Deținătorii de antrepozite și antrepozitarii sunt obligați sa țină o evidenta operativă, în forma stabilită de autoritatea vamală, a mărfurilor aflate în antrepozit.
(2) Înscrierea în evidenta operativă se face imediat ce mărfurile au fost introduse în depozit.
ART. 107
În antrepozitele vamale pot fi depozitate și mărfuri care sunt supuse operațiunilor specifice regimului de perfecționare activa sau de transformare sub control vamal. Aceste mărfuri fac obiectul regimurilor vamale corespunzătoare și nu al regimului de antrepozit vamal.
ART. 108
(1) În perioada de antrepozit vamal nu pot fi efectuate alte operațiuni decât cele de ambalare, de marcare sau de testare în vederea pregătirii pentru vânzare, care, în prealabil, au fost aprobate de autoritatea vamală.
(2) În vederea efectuării operațiunilor menționate la alin. (1), mărfurile pot fi scoase temporar din antrepozitul vamal.
ART. 109
Autoritatea vamală poate permite ca mărfurile aflate într-un antrepozit vamal sa fie transferate în alt antrepozit vamal.
ART. 110
Pentru mărfurile scoase din antrepozitul vamal și vamuite la import, cheltuielile de antrepozitare, inclusiv cele de conservare, nu se adauga la valoarea în vama.
Secțiunea a IV-a
Perfecționarea activa
ART. 111
(1) Regimul de perfecționare activa consta în supunerea, pe teritoriul României, la una sau mai multe operațiuni de transformare sau prelucrare a:
a) mărfurilor străine destinate a fi reexportate în afară teritoriului vamal al României, sub forma de produse compensatoare, fără a face obiectul încasării drepturilor de import sau al măsurilor de politica comercială;
b) mărfurilor importate, introduse în circuitul economic, dacă ele sunt exportate în afară teritoriului României sub forma de produse compensatoare.
(2) Regimul de perfecționare activa prevăzut la alin. (1) lit. b) se efectuează cu încasarea drepturilor de import și restituirea acestora la efectuarea exportului.
ART. 112
În regimul de perfecționare activa se pot face următoarele operațiuni:
a) prelucrarea mărfurilor, inclusiv montajul, asamblarea și adaptarea lor la alte mărfuri;
b) transformarea mărfurilor;
c) repararea mărfurilor, inclusiv remontarea în forma inițială;
d) utilizarea unor mărfuri, care, deși nu se regăsesc în produsele compensatoare, permit sau facilitează obținerea acestor produse, chiar dacă ele dispar total sau parțial în timpul folosirii lor.
ART. 113
(1) Produsele compensatoare sunt rezultatul obținut în urma procesului de perfecționare.
(2) Mărfurile echivalente sunt mărfurile românești utilizate în locul mărfurilor de import pentru fabricarea produselor compensatoare.
(3) Rata de randament reprezintă cantitatea sau procentajul de produse compensatoare obținute în urma procesului de perfecționare activa a unor cantități determinate de mărfuri importate.
Secțiunea a V-a
Transformarea sub control vamal
ART. 114
Regimul de transformare sub control vamal permite folosirea, pe teritoriul României, fără plata drepturilor de import și fără aplicarea de măsuri de politica comercială, de mărfuri străine pentru a fi supuse unor operațiuni care le transforma felul sau starea inițială. Produsele rezultate, numite produse transformate, se introduc în circuitul economic, cu plata drepturilor de import.
ART. 115
Aprobarea de transformare sub control vamal se acorda de autoritățile vamale, la cererea persoanelor care efectuează operațiunea.
ART. 116
(1) Pentru mărfurile netransformate sau aflate într-un stadiu intermediar de transformare, care se importa, elementele de taxare sunt cele în vigoare în momentul înregistrării declarației vamale.
(2) Prevederile alin. (1) se aplica și în cazul în care termenul de încheiere a operațiunii de transformare a mărfurilor, stabilit în aprobare, nu este respectat.
ART. 117
(1) Drepturile de import la care sunt supuse produsele transformate se calculează potrivit unui tratament tarifar preferențial, nu numai atunci când acesta este prevăzut în momentul importului, ci și dacă acesta era prevăzut pentru mărfurile care urmau a fi transformate la data înregistrării declarației vamale de plasare sub regimul vamal.
(2) Tratamentul preferențial la care se face referire în alin. (1) se aplica și în cazul în care acesta este prevăzut pentru produse identice cu produsele transformate.
(3) Prevederile alin. (1) se aplica și în cazul contingentelor tarifare și al plafoanelor tarifare, dar numai dacă acestea sunt prevăzute pentru produsele transformate, nu și pentru produsele identice cu acestea.
ART. 118
Lista mărfurilor care pot fi plasate în regim de transformare sub control vamal este stabilită prin hotărâre a Guvernului.
Secțiunea a VI-a
Admiterea temporară
ART. 119
Regimul de admitere temporară permite utilizarea pe teritoriul României, cu exonerare totală sau parțială de drepturi de import și fără aplicarea măsurilor de politica comercială, a mărfurilor străine destinate a fi reexportate în aceeași stare, cu excepția uzurii lor normale.
ART. 120
(1) Autoritatea vamală fixează un termen în cadrul căruia mărfurile trebuie sa fie reexportate sau sa primească o noua destinație vamală. Termenul aprobat trebuie sa permită ca scopul utilizării sa poată fi realizat.
(2) Autoritatea vamală, cu acordul titularului regimului de admitere temporară, poate scurta sau, în cazuri excepționale, temeinic justificate, poate prelungi termenul inițial.
ART. 121
(1) În cazul mărfurilor plasate sub regim de admitere temporară cu exonerare parțială de taxe vamale, cuantumul taxelor vamale se încasează în proporție de 3% din suma care se datora, dacă mărfurile ar fi fost importate. Cuantumul se calculează pentru fiecare luna sau fracțiune de luna a duratei în care mărfurile se afla sub regim de admitere temporară, fără a putea depăși cuantumul datorat în cazul în care aceleași mărfuri ar fi fost importate.
(2) În cazul în care titularul regimului de admitere temporară cesioneaza operațiunea, fiecare titular achită drepturile de import aferente perioadei de utilizare a bunului. Când, în cazul aceleiași luni, utilizarea s-a făcut de către ambii titulari, drepturile de import se achită de către cedent.
ART. 122
(1) În cazul în care mărfurile aflate în regim de admitere temporară cu exonerare totală de drepturi de import sunt importate, elementele de taxare sunt cele în vigoare la data înregistrării declarației vamale de import.
(2) Pentru mărfurile plasate în regim de admitere temporară cu exonerare parțială de drepturi de import și care, ulterior, se importa, cuantumul consta în diferența dintre sumele încasate potrivit art. 121 și sumele calculate potrivit alin. (1).
Secțiunea a VII-a
Perfecționarea pasiva
ART. 123
(1) Regimul de perfecționare pasiva permite exportul temporar de mărfuri românești în afară teritoriului tarii, în vederea supunerii acestora unor operațiuni de transformare sau de prelucrare și, ulterior, a importului produselor astfel rezultate, cu exonerarea totală sau parțială de drepturi de import.
(2) Exportul temporar de mărfuri românești, în vederea perfecționării pasive, este supus acelorași măsuri de politica comercială care se aplica exportului definitiv de mărfuri.
ART. 124
Nu pot fi plasate sub regim de perfecționare pasiva mărfurile care:
a) prin exportul lor ar da naștere la rambursări sau restituiri de drepturi de import;
b) înaintea exportului, au fost importate, în exonerare totală de drepturi de import, pentru a fi utilizate într-un anumit scop.
ART. 125
(1) Autoritatea vamală fixează termenul în care produsele compensatoare vor fi reimportate. La cererea titularului aprobării, autoritatea vamală, în cazuri temeinic justificate, poate prelungi termenul inițial.
(2) În aprobare, autoritatea vamală stabilește rata de randament sau metoda de determinare a acesteia.
(3) Produsele compensatoare sunt produsele rezultate în urma procesului de perfecționare pasiva.
(4) Rata de randament reprezintă cantitatea sau procentajul de produse compensatoare, obținută dintr-o cantitate determinata de mărfuri supuse procesului de perfecționare pasiva.
CAP. 8
Alte destinații vamale
Secțiunea I
Zone libere
ART. 126
(1) În zonele libere, mărfurile străine sunt considerate, din punct de vedere al aplicării drepturilor de import și al măsurilor de politica comercială la import, ca mărfuri care nu sunt situate pe teritoriul României atât timp cat nu sunt importate. Acestea nu pot fi plasate sub un alt regim vamal și nici nu pot fi folosite sau consumate în alte condiții decât cele prevăzute de reglementările vamale.
(2) Mărfurile românești pot fi introduse în zonele libere, cu respectarea condițiilor stabilite pentru exportul de mărfuri.
(3) Stationarea mărfurilor în zonele libere nu este limitată în timp.
ART. 127
Intrarea și ieșirea din zonele libere sunt permise numai prin punctele stabilite de autoritatea vamală.
Efectuarea de construcții de orice fel în zona libera este condiționată de autorizația prealabilă a autorității vamale.
ART. 128
(1) Perimetrele zonelor libere, punctele de intrare și de ieșire ale acestora, precum și persoanele și mijloacele de transport care intra sau ies sunt supuse controlului și supravegherii vamale.
(2) Accesul într-o zona libera poate fi interzis de autoritatea vamală, dacă persoanele fizice sau juridice nu justifica interesul lor de a desfasura o activitate licita în acea zona.
(3) Autoritatea vamală are dreptul de a controla mărfurile care intra în zonele libere sau care stationeaza ori ies din acestea, pe baza documentelor de transport insotitoare. Marfa se prezintă autorității vamale, la cererea acesteia, de către titularul operațiunii.
ART. 129
Mărfurile periculoase, mărfurile a căror deținere sau circulație este stabilită prin reglementări speciale, mărfurile susceptibile de a se altera, precum și cele care necesita instalații speciale de depozitare sunt admise în zonele libere numai cu condiția sa existe spații sau incinte special echipate pentru primirea și depozitarea lor.
ART. 130
(1) Mărfurile străine introduse în zonele libere, precum și mărfurile românești și străine aflate în zonele libere și care se scot din țara nu sunt supuse obligației de depunere a declarației vamale.
(2) Pentru mărfurile românești care se introduc în zonele libere, precum și pentru mărfurile românești sau străine aflate în zonele libere și care intra în țara se depun declarații vamale.
ART. 131
Administrația zonelor libere este obligată:
a) sa comunice autorității vamale mărfurile aflate în zona libera, care sunt supuse drepturilor de import sau de export ori care fac obiectul unor reglementări privind politica comercială;
b) sa informeze autoritatea vamală despre activitățile industriale, comerciale și despre orice alta activitate care se desfășoară în zonele libere, în condițiile prevăzute de lege.
ART. 132
(1) Pe timpul stationarii în zonele libere, mărfurilor străine li se poate acorda unul dintre următoarele regimuri vamale:
a) importul pentru consum sau utilizare în zona libera; în acest caz, cheltuielile de depozitare și de manipulare efectuate în zona libera nu se includ în valoarea în vama;
b) perfecționarea activa;
c) transformare sub control vamal;
d) admitere temporară.
(2) Mărfurile străine stationate în zonele libere nu pot fi abandonate sau distruse decât în condițiile legii.
ART. 133
Mărfurile străine pentru care nu s-au îndeplinit prevederile art. 132 nu pot fi consumate sau utilizate în zonele libere.
ART. 134
(1) Persoana fizica autorizata sau persoana juridică care exercita o activitate de prelucrare, de transformare, de vânzare, de cumpărare sau de stocare de mărfuri, în zona libera, este obligată sa înființeze și sa țină o evidenta operativă a mărfurilor, în forma aprobată de autoritatea vamală, și sa o pună la dispoziția acesteia pentru control. Mărfurile se înregistrează în aceste evidente în momentul în care sunt introduse în locurile sau în incintele deținute de o astfel de persoana.
(2) Când în interiorul unei zone libere mărfurile se transbordeaza dintr-un mijloc de transport în altul, documentele referitoare la o astfel de operațiune se pun la dispoziția autorității vamale.
Secțiunea a II-a
Reexportul mărfurilor străine de pe teritoriul României
ART. 135
(1) Mărfurile străine aflate pe teritoriul României, care nu au fost vamuite, pot fi reexportate.
(2) Reexportul consta în scoaterea din țara, prin depunerea declarației vamale de reexport, în vederea vamuirii, cu excepția cazului în care măsurile de politica comercială interzic operațiunea.
(3) În cazuri temeinic justificate, mărfurile străine nevamuite pot fi abandonate, cu acordul autorității vamale. Valorificarea mărfurilor abandonate și intrarea lor în circuitul economic se fac potrivit normelor aplicate mărfurilor confiscate, virandu-se autorității vamale drepturile de import aferente.
ART. 136
(1) Mărfurile străine nevamuite, în temeiul dispoziției date de autoritatea competenta, sunt distruse sub supraveghere vamală.
(2) Deșeurile și resturile refolosibile rezultate din distrugerea mărfurilor străine nevamuite primesc un regim vamal corespunzător.
ART. 137
Normele privind valorificarea și distribuirea venitului obținut prin aceasta operațiune a mărfurilor abandonate, a deșeurilor și a resturilor refolosibile din mărfurile distruse se stabilesc prin regulamentul vamal.
Secțiunea a III-a
Mărfurile exportate și returnate în România
ART. 138
(1) Mărfurile românești care, după ce au fost exportate în afară teritoriului României, sunt returnate și importate într-un termen de 3 ani, la cererea titularului, sunt exceptate de la plata datoriei vamale, numai dacă la returnare sunt în aceeași stare în care au fost exportate.
(2) Termenul prevăzut la alin. (1) începe sa curgă de la data înregistrării declarației vamale de export.
ART. 139
(1) Mărfurile vamuite la import, care ulterior au fost exportate și sunt returnate în România, beneficiază de prevederile art. 138.
(2) În cazul în care, la import, mărfurile prevăzute la alin. (1) au beneficiat de scutiri sau de taxe vamale reduse, prevederile acestui alineat se aplica, numai dacă la returnare în țara în aceleași condiții ca la importul inițial.
ART. 140
Prevederile art. 138 se aplica și la returnarea mărfurilor exportate în regim de perfecționare pasiva, dacă acestea revin în țara în aceeași stare în care au fost exportate.
CAP. 9
Datoria vamală
Secțiunea I
Formarea datoriei vamale
ART. 141
(1) În cazul mărfurilor importate pentru care legea prevede drepturi de import, precum și în cazul plasarii mărfurilor într-un regim de admitere temporară cu exonerarea parțială de drepturi de import, datoria vamală ia naștere în momentul înregistrării declarației vamale.
(2) Debitorul datoriei vamale este considerat titularul declarației vamale acceptate și înregistrate.
(3) Poate fi debitor vamal, solidar cu titularul declarației vamale acceptate și înregistrate, și persoana care, din culpa, a furnizat date nereale, înscrise în acea declarație, ce au determinat stabilirea incorectă a datoriei vamale.
ART. 142
(1) Datoria vamală ia naștere și în cazul în care mărfurile au fost introduse în țara cu nerespectarea prevederilor art. 35 și ale art. 130 alin. (2).
(2) Prevederile alin. (1) se aplica și la introducerea mărfurilor în țara dintr-o zona libera aflată pe teritoriul României.
(3) În situațiile prevăzute la alin. (1) și (2), devine debitor persoana care a introdus în țara marfa.
(4) Răspund solidar cu acesta și:
a) persoanele care participa la aceasta, cunoscând sau care trebuiau sa cunoască aceste neregularități;
b) persoanele care dobândesc sau dețin mărfurile în cauza, care cunoșteau sau trebuia sa cunoască aceste neregularități în momentul dobândirii sau deținerii.
ART. 143
(1) Datoria vamală ia naștere, în cazul în care marfa a fost sustrasa de la supravegherea vamală, din acel moment.
(2) Persoana care a săvârșit fapta de sustragere devine debitor. Răspund solidar cu acesta și:
a) persoanele care au participat la aceasta sustragere și care cunoșteau sau care trebuia sa cunoască ca mărfurile au fost sustrase de la supravegherea vamală;
b) persoanele care au dobândit astfel de mărfuri și care cunoșteau sau trebuia sa cunoască, la data dobândirii sau primirii, ca mărfurile au fost sustrase de la supravegherea vamală.
(3) Când sustragerea privește mărfurile care se aflau în depozit necesar cu caracter temporar, răspunde solidar și gestionarul mărfurilor.
ART. 144
(1) Datoria vamală ia naștere și în următoarele cazuri:
a) neexecutarea unor obligații care rezulta din păstrarea mărfurilor în depozit temporar necesar, pentru care se datorează drepturi de import;
b) neîndeplinirea uneia dintre condițiile stabilite prin regimul vamal sub care au fost plasate;
c) utilizarea mărfurilor în alte scopuri decât cele stabilite pentru a beneficia de scutiri, exceptari sau reduceri de taxe vamale.
(2) Datoria vamală se naște în momentul în care s-au produs situațiile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) și c).
(3) Debitorul este titularul depozitului necesar cu caracter temporar sau al regimului vamal sub care a fost plasata marfa.
ART. 145
(1) Pentru mărfurile aflate într-o zona libera care dispar, se consuma sau sunt utilizate în alte condiții decât cele prevăzute în reglementările vamale aplicabile în acea zona, datoria vamală ia naștere din acel moment.
(2) Persoana care a săvârșit vreuna dintre faptele prevăzute la alin. (1) devine debitor. Răspunde solidar și persoana care a cunoscut sau trebuia sa cunoască ca nu s-au respectat reglementările vamale aplicabile.
(3) Atunci când nu se pot identifica persoanele prevăzute la alin. (2), se considera debitor ultima persoana cunoscută de autoritatea vamală care a avut posesia mărfii.
ART. 146
(1) Când, potrivit art. 143 și 144 din prezentul cod, datoria vamală a luat naștere pentru o marfa care beneficiază sau ar fi putut beneficia la import de taxa vamală redusă, suma de plata este cea care rezulta din aplicarea taxei vamale reduse.
(2) Prevederile alin. (1) se aplica și datoriei vamale care se naște pentru deșeurile sau resturile rezultate din distrugerea mărfurilor care beneficiau de taxe vamale reduse.
ART. 147
(1) Datoria vamală ia naștere și în cazul când se referă la mărfurile prohibite sau cu restrictie, de orice natura, la import.
(2) Dispozițiile prevăzute la alin. (1) nu se aplica în cazul introducerii de monede sau bancnote false, precum și de stupefiante și substanțe prohibite, care urmează a fi distruse.
(3) În cazul infracțiunilor vamale, datoria vamală servește la determinarea temeiului de pornire a urmăririi penale și a pedepselor penale.
(4) Dispozițiile prevăzute la alin. (3) se aplica în mod corespunzător și contravențiilor vamale.
ART. 148
(1) Cuantumul drepturilor de import se stabilește pe baza elementelor de taxare din momentul nașterii datoriei vamale.
(2) Dacă nu este posibila stabilirea cu exactitate a momentului în care se naște datoria vamală, momentul luat în considerare pentru stabilirea elementelor de taxare proprii mărfurilor în cauza este acela în care autoritatea vamală constata ca mărfurile se afla într-o situație care face sa se nasca o datorie vamală. Când, la data constatării, autoritățile vamale dispun de informații din care rezulta ca datoria vamală s-a născut într-un moment anterior, cuantumul drepturilor de import se determina pe baza elementelor de taxare existente la data cea mai îndepărtată ce poate fi stabilită pe baza acelor informații.
ART. 149
Datoria vamală ia naștere la locul în care s-au produs faptele care au generat-o. Dacă nu se poate determina locul în care a luat naștere datoria vamală, se considera ca acesta este locul în care autoritatea vamală constata ca mărfurile se găsesc în situația de a genera aceasta datorie.
ART. 150
(1) În cazul în care o marfa de origine romana este scoasa din țara în regim de perfecționare pasiva, pentru mărfurile de origine străină încorporate în acea marfa, care nu beneficiază de un tratament tarifar preferențial în România, se naște o datorie vamală la importul în România al produselor compensatoare. Momentul în care se naște datoria vamală este momentul înregistrării la vama a declarației vamale de export inițiale a mărfurilor de origine romana.
(2) Prevederile art. 141 alin. (2) și (3) se aplica și în cazurile reglementate de alin. (1).
(3) Cuantumul drepturilor de import se determina în condițiile prevăzute pentru mărfurile importate provenind din regimul de perfecționare pasiva.
Secțiunea a II-a
Garantarea datoriei vamale
ART. 151
(1) Autoritatea vamală are dreptul sa ceara constituirea unei garanții pentru asigurarea plății datoriei vamale.
(2) Garanția se depune de către debitorul vamal sau, cu acordul autorității vamale, de către o terta persoana.
(3) În cazuri temeinic justificate, pe baza metodologiei elaborate de Direcția Generală a Vamilor și aprobată de ministrul finanțelor, autoritatea vamală poate acorda scutire de la obligația garantarii datoriei vamale.
ART. 152
(1) Garanția poate fi constituită printr-un depozit banesc sau printr-o scrisoare de garanție bancară, emisă de o banca agreată de autoritatea vamală.
(2) Garanția bănească se realizează prin depunerea sumei în lei sau prin remiterea unor instrumente de decontare și titluri de valoare, acceptate de autoritatea vamală.
ART. 153
(1) Cuantumul garanției reprezintă suma exactă a datoriei vamale, în cazul în care aceasta poate fi determinata în momentul în care este data garanția.
(2) În cazul în care acest cuantum nu poate fi determinat, se ia în considerare suma cea mai ridicată a datoriei vamale ce ar rezulta din operațiunea de vamuire.
ART. 154
(1) Autoritatea vamală, la cererea debitorului vamal, poate permite constituirea unei garanții globale care sa asigure plata mai multor datorii vamale.
(2) Cuantumul garanției globale date pentru acoperirea unor datorii vamale a căror suma variaza în timp va asigura, în momentul realizării acestor datorii, suma totală de încasat.
ART. 155
Atunci când, în cursul derulării regimului vamal, autoritatea vamală constata ca modalitatea de garanție data nu mai asigura plata datoriei vamale, poate cere constituirea unei alte garanții. În caz de refuz, autoritatea vamală are dreptul sa considere pe cel în cauza ca rau-platnic și sa interzică efectuarea altor operațiuni de vamuire, pana la achitarea datoriilor vamale.
ART. 156
Debitorul vamal poate solicita restituirea garanției disponibile, după ce datoria vamală a fost achitată, sau poate sa consimtă ca aceasta sa fie folosită la alta operațiune de vamuire.
Secțiunea a III-a
Evidenta și plata datoriei vamale
ART. 157
Autoritatea vamală evidențiază, în registrele contabile sau în alt suport echivalent, drepturile de import și de export rezultate din datoriile vamale, potrivit planului de conturi și metodologiei în vigoare.
ART. 158
(1) Debitorul datoriei vamale ia cunostinta despre cuantumul acestei datorii prin declarația vamală acceptată și înregistrată de autoritatea vamală.
(2) În cazul unor diferențe ulterioare sau în situația încheierii din oficiu, fără declarație vamală, a unui regim vamal suspensiv, debitorul vamal ia cunostinta despre acea noua datorie pe baza actului constatator întocmit de autoritatea vamală.
(3) Declarația vamală și actul constatator sunt titluri executorii care se onorează de către societatea bancară, fără accept, poprire și validare.
ART. 159
(1) Datoria vamală se achită înainte de liberul de vama, în cazul regimurilor vamale definitive, precum și în cazul când regimul vamal suspensiv se încheie în termen.
(2) Pentru regimul vamal suspensiv care nu se încheie în termen, datoria vamală devine exigibilă și se stinge prin executarea de către autoritatea vamală a garanției constituite.
ART. 160
Pentru datoriile vamale constatate ulterior liberului de vama, Direcția Generală a Vamilor poate acorda amânări și eșalonări de plata în termenul legal de prescripție, potrivit reglementărilor existente în domeniu.
ART. 161
În cazul mărfurilor reținute de autoritatea vamală sau al celor pentru care s-a solicitat restituirea datoriei vamale aferente, achitarea datoriei vamale se suspenda pana la stabilirea definitiva a regimului juridic al acelor mărfuri.
ART. 162
Pe baza depunerii în avans, de către debitorul vamal, a unui depozit la vedere în contul autorității vamale, aceasta poate, în limita valorică a acestui depozit, sa încaseze datoriile vamale.
ART. 163
(1) Datoria vamală poate fi achitată și de o terta persoana pentru și în numele debitorului, din dispoziția acestuia.
(2) Debitorul vamal poate sa efectueze oricând plata anticipata a datoriei vamale.
ART. 164
În caz de neachitare a datoriilor vamale la scadenta, autoritatea vamală va folosi toate mijloacele de executare silită, incasand și majorările de întârziere prevăzute de lege.
Secțiunea a IV-a
Stingerea datoriei vamale
ART. 165
(1) Datoria vamală se stinge prin:
a) plata acesteia;
b) renunțarea la încasare, atunci când se constata ca este nedatorata;
c) anularea ca o consecinta a anulării declarației vamale;
d) îndeplinirea termenului de prescripție extinctiva;
e) insolvabilitatea debitorului, constatată pe cale judecătorească;
f) confiscarea definitiva a mărfurilor;
g) distrugerea mărfurilor din dispoziția autorității vamale sau abandonarea acestora în favoarea statului;
h) distrugerea sau pierderea mărfurilor, datorită forței majore sau cazului fortuit;
i) scăderea cantitativă a mărfurilor, datorită unor factori naturali, pentru partea corespunzătoare procentului de scădere.
(2) Stingerea datoriei vamale în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. g)-i) operează numai dacă situațiile s-au produs înainte de acordarea liberului de vama.
CAP. 10
Plângeri și contestații vamale *)
ORDONANTA DE URGENTA nr. 13 din 26 ianuarie 2001 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 62 din 6 februarie 2001 a fost abrogată integral prin litera e) a art. 200 din ORDONANTA 92 din 24 decembrie 2003, privind Codul de procedura fiscală.
Art. 166-174 din LEGEA nr. 141 din 24 iulie 1997, abrogate prin ORDONANTA DE URGENTA nr. 13 din 26 ianuarie 2001, nu au fost repuse astfel în vigoare, întrucât, din economia dispozițiilor art. 1 alin. (2) coroborat cu art. 30 alin. (3), în ceea ce privește soluționarea plangerilor și contestațiilor vamale, se aplica procedura prevăzută la art. 173 și următoarele din ORDONANTA 92 din 24 decembrie 2003, privind Codul de procedura fiscală.
Secțiunea I
Plângeri
ART. 166
Abrogat.
ART. 167
Abrogat.
Secțiunea a II-a
Contestații
ART. 168
Abrogat.
ART. 169
Abrogat.
ART. 170
Abrogat.
Art. 170 a fost abrogat prin ORDONANTA DE URGENTA nr. 13 din 26 ianuarie 2001 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 62 din 6 februarie 2001.
ART. 171
Abrogat.
ART. 172
Abrogat.
ART. 173
Abrogat.
ART. 174
Abrogat.
CAP. 11
Sancțiuni
Secțiunea I
Infracțiuni
ART. 175
Trecerea peste frontiera prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal de mărfuri sau de alte bunuri constituie infracțiunea de contrabanda și se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi.
ART. 176
Trecerea peste frontiera, fără autorizație, a armelor, munițiilor, materiilor explozive sau radioactive, produselor și substanțelor stupefiante și psihotrope, precursorilor și substanțelor chimice esențiale, produselor și substanțelor toxice constituie infracțiunea de contrabanda calificată și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 12 ani și interzicerea unor drepturi, dacă legea penală nu prevede o pedeapsa mai mare.
ART. 177
Folosirea, la autoritatea vamală, a documentelor vamale, de transport sau comerciale, care se referă la alte mărfuri sau bunuri decât cele prezentate în vama, constituie infracțiunea de folosire de acte nereale și se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi.
ART. 178
Folosirea, la autoritatea vamală, a documentelor vamale, de transport sau comerciale falsificate constituie infracțiunea de folosire de acte falsificate și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi.
ART. 179
Faptele prevăzute la art. 175-178, săvârșite de una sau de mai multe persoane inarmate ori constituite în banda, se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi.
ART. 180
Dacă faptele prevăzute la art. 175-179 sunt săvârșite de angajați sau reprezentanți ai unor persoane juridice care au ca obiect de activitate operațiuni de import-export ori în folosul acestor persoane juridice se poate aplica și interdicția exercitării ocupației, potrivit art. 64 din Codul penal, republicat.
ART. 181
Tentativa la infracțiunile prevăzute la art. 175-179 se pedepsește.
ART. 182
În cazul în care trecerea peste frontiera a unor anumite mărfuri sau bunuri constituie infracțiuni cuprinse în alte legi, fapta se pedepsește în condițiile și cu sancțiunile prevăzute în acele legi, dacă sunt mai aspre.
ART. 183
Când mărfurile sau alte bunuri care au făcut obiectul infracțiunii nu se găsesc, infractorul este obligat la plata echivalentului lor în bani.
Secțiunea a II-a
Contravenții
ART. 184
Faptele care constituie contravenții la reglementările vamale, procedura de constatare și de sancționare a acestora se stabilesc prin regulamentul vamal aprobat de Guvern.
ART. 185
(1) Contravențiile vamale săvârșite în incintele vamale și în locurile unde se desfășoară operațiuni sub supraveghere vamală se constata și se sancționează de către autoritatea vamală.
(2) În cazul în care contravențiile vamale sunt constatate de organele de poliție sau de alte organe cu atribuții de control, în alte locuri decât cele prevăzute la alin. (1), acestea au obligația de a prezenta de îndată actele constatatoare la autoritatea vamală cea mai apropiată, împreună cu bunurile care fac obiectul contravenției.
(3) După verificarea încadrării faptei în reglementările vamale, autoritatea vamală aplica, dacă este cazul, amenda și dispune reținerea bunurilor în vederea confiscării.
(4) Sancțiunea contravențională a amenzii poate fi aplicată și persoanelor juridice.
ART. 186
În măsura în care în prezentul cod și în alte reglementări vamale nu se dispune altfel, contravențiilor vamale li se aplica normele și dispozițiile generale privind stabilirea și sancționarea contravențiilor, cu excepția celor privitoare la reducerea amenzii, în cazul plății ei pe loc sau într-un anumit termen.
CAP. 12
Dispoziții finale și tranzitorii
ART. 187
(1) Termenul de prescripție a dreptului de a cere plata taxelor vamale este de 5 ani și curge de la data acceptării și înregistrării declarației vamale de import.
(2) Termenele prevăzute în prezentul cod și în alte reglementări vamale se calculează potrivit normelor prevăzute în Codul de procedura civilă.
ART. 188
Operațiunile vamale inițiate sub regimul prevăzut de reglementările vamale anterioare intrării în vigoare a prezentului cod se finalizează potrivit acelor reglementări.
ART. 189
Guvernul, la propunerea Ministerului Finanțelor, va aproba, prin hotărâre, Regulamentul de aplicare a Codului vamal, care va intra în vigoare la aceeași data cu prezentul cod.
ART. 190
În termen de 90 de zile de la publicarea prezentului cod în Monitorul Oficial al României, Guvernul va prezenta Parlamentului, spre adoptare, legea privind statutul personalului vamal.
ART. 190^1
(1) Aprovizionarea navelor romane care efectuează curse în străinătate se face de societățile comerciale romane de navigație cărora le aparțin, cu produse românești sau cu produse de provenienta străină, care au fost legal importate anterior, în baza documentului de livrare și a permisului vamal, fără depunerea declarației vamale de export.
(2) Pentru produsele de provenienta străină care sunt destinate a fi acordate ca tratatie pasagerilor acestor nave nu se datorează drepturi de import.
(3) Aprovizionarea se face ținându-se seama de durata călătoriei, de capacitatea rezervoarelor, de numărul membrilor echipajului și de numărul pasagerilor.
-----------
Art. 190^1 a fost introdus prin ORDONANTA nr. 94 din 26 august 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 803 din 31 august 2004.
Alin. (2) al art. 190^1 a fost modificat prin LEGEA nr. 507 din 17 noiembrie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.080 din 19 noiembrie 2004.
ART. 191
Prezentul cod intra în vigoare în termen de 60 de zile de la data publicării lui în Monitorul Oficial al României. Pe aceeași data se abroga: Codul vamal al Republicii Socialiste România, aprobat prin Legea nr. 30 din 22 decembrie 1978, cu modificările ulterioare; art. 2, 3, 4, 8-36 și punctul I din anexa nr. 2 la Ordonanta Guvernului nr. 26/1993 privind Tariful vamal de import al României, aprobată și modificată prin Legea nr. 102/1994, precum și orice alte prevederi contrare prezentului cod.
-------------
Reproducem mai jos art. 1 din ORDONANTA nr. 8 din 20 ianuarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 101 din 31 ianuarie 2005:
" ART. 1
(1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe, Garda Financiară și Autoritatea Nationala a Vamilor trec din subordinea Autorității Naționale de Control în subordinea Ministerului Finanțelor Publice.
(2) Ministerul Finanțelor Publice va prelua și atribuțiile specifice Autorității Naționale de Control, aferente coordonării activității Garzii Financiare și a Autorității Naționale a Vamilor.
(3) Ministrul finanțelor publice va exercita toate atribuțiile ministrului delegat pentru coordonarea autorităților de control, aferente coordonării activității Garzii Financiare și a Autorității Naționale a Vamilor.
(4) Ministerul Finanțelor Publice va prelua toate drepturile și obligațiile Autorității Naționale de Control, aferente coordonării activității Garzii Financiare și a Autorității Naționale a Vamilor, inclusiv bunurile mobile și imobile aflate în administrarea sau, după caz, în proprietatea acesteia."
Aceasta lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 3 iulie 1997, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituția României.